Desi legislatia prevede pedepse penale pentru demnitarii vinovati de coruptie, Guvernul nu a aplicat legea eficient, in mare parte din cauza problemelor din sistemul judiciar, iar in unele cazuri demnitarii implicati in acte de coruptie nu au fost pedepsiti, se arata in raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind "Practici in materie de drepturile omului", conform Mediafax.

Coruptia in randul politistilor a contribuit la lipsa de respect a cetatenilor fata de politie si a determinat lipsa autoritatii acestei institutii. Salariile mici si lipsa stimulentelor si a recompenselor financiare au dus la lipsa personalului si au contribuit la tendinta de a lua mita a unora dintre membrii personalului responsabil cu aplicarea legii. Autoritatile au deferit cazurile de coruptie la nivel inalt Directiei Generale Anticoruptie (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care a continuat sa promoveze linia telefonica anticoruptie, pentru a primi informatii pentru inceperea urmaririi penale in cazuri de coruptie in randul Politiei, se mai spune in raport.

"Conflictele de interese, respectarea standardelor de etica si integritatea in functii publice in general au constituit in continuare un motiv de ingrijorare. Coruptia este raspandita in domeniul achizitiilor publice. Agentiile executive nu s-au grabit sa puna in aplicare sanctiunile, iar corpurile acestora de inspectie au fost in general inactive. Exista legislatie privind confiscarea bunurilor obtinute ilegal, inclusiv prevederi referitoare la confiscarea extinsa, insa judecatorii si procurorii nu au dispus masuri de confiscare in mod regulat. Capacitatea procurorilor si a Politiei de a identifica bunurile s-a imbunatatit usor, in special odata cu delegarea de anchetarori financiari care sa lucreze cu parchetele, insa numarul acestora a ramas insuficient pentru a putea tine pasul cu numarul de cazuri de coruptie", se mentioneaza in documentul citat.

Raportul mai noteaza ca Agentia Nationala de Administrare Fiscala, institutia insarcinata cu confiscarea, administrarea si lichidarea bunurilor obtinute de infractori, atat a celor obtinute din infractiuni, cat si din amenzile impuse acestora, a avut personal insuficient si nu a beneficiat de resursele necesare indeplinirii misiunii sale.

Si mecanismul de confiscare a "bunurilor nejustificate", identificate de Agentia Nationala de Integritate prin verificarea declaratiilor de avere, a fost greoi, se arata in raport. In ceea ce priveste Directia Nationala Anticoruptie (DNA), in Raportul Departamentului de Stat se arata ca aceasta a continuat anchetarea in ritm constant a cazurilor de coruptie la nivel mediu si inalt pe parcursul anului trecut, iar anchetele au inclus politicieni, membri ai sistemului judiciar si functionari administrativi.

Pana in 15 septembrie 2014, DNA trimisese in judecata 710 suspecti de coruptie (dintre care 24 au acceptat intelegeri cu procurorii), comparativ cu 530 in primele sapte luni ale anului 2013. Printre inculpati s-au numarat sapte parlamentari, sase presedinti de consilii judetene, 17 primari, trei viceprimari, un consilier de ministru, doi presedinti si trei vicepresedinti de agentii de reglementare nationala, un presedinte de camera de comert, un prefect si un subprefect, un secretar general al Autoritatii de Supraveghere Fiscala, doi procurori, 18 judecatori (patru dintre ei membri ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie), 23 de ofiteri din Ministerul de Interne, un presedinte de federatie sportiva si un presedinte de filiala judeteana de partid, mai noteaza raportul. Totodata, se mentioneaza ca procurorii au dispus confiscarea de bunuri in valoare de 135.000.000 de euro (619.000.000 de dolari) in cazul inculpatilor pusi sub acuzare.

Citeste si:

Pana la data de 8 august 2014, instantele emisesera 228 de hotarari de condamnare definitiva pe numele a 895 de persoane inculpate in cazuri anchetate de DNA, comparativ cu 148 de condamnari definitive a 775 de inculpati dispuse in aceeasi perioada a anului 2013. Printre cei condamnati s-au numarat: un fost prim-ministru, cinci parlamentari, doi ministri, un fondator de partid politic, un vicepresedinte al Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, un secretar general in Ministerul Sanatatii, sase judecatori, sase procurori, 18 avocati, doi notari publici, 12 ofiteri din Ministerul de Interne, 10 cadre militare, 28 de ofiteri ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, inclusiv doi adjuncti ai inspectorului general, si 34 de alti lucratori ISU, un presedinte al Agentiei Nationale Antidrog, 10 ofiteri si un subofiter din Ministerul Apararii Nationale, patru comisari ai Garzii Nationale de Mediu, inclusiv un comisar principal, 25 de manageri de institutii publice, 17 primari, un prefect si doi subprefecti. Pana la 31 iulie, instantele dispusesera confiscarea a 28.000.000 de euro (35.000.000 de dolari) ca urmare a anchetelor DNA, se mai arata in documentul citat.

Acelasi document mentioneaza ca intre 1 ianuarie si 15 septembrie 2014 instantele din Romania au achitat 92 de inculpati in cazuri de coruptie, in crestere comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, cand instantele au achitat 60 de inculpati, in timp ce "Inalta Curte de Casatie si Justitie a crescut semnificativ celeritatea judecarii cazurilor de coruptie la nivel inalt comparativ cu anii precedenti". In raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind "Practici in materie de drepturile omului", se mai precizeaza ca "verdictele in cazul infractiunilor de coruptie au fost adesea inconsecvente".

Guvernul si Parlamentul au elaborat legi intr-o maniera netransparenta

Guvernul si Parlamentul au elaborat si adoptat legi intr-o maniera netransparenta, iar Guvernul a continuat sa adopte un numar mare de ordonante de urgenta fara avizul Parlamentului, in timp ce Legislativul a votat adesea impotriva ridicarii imunitatii unor membri suspectati de fapte de coruptie. In raportul american se mentioneaza, la capitolul "Accesul public la informatie", ca, desi legea prevede accesul public la informatii guvernamentale care privesc procesul decizional oficial, ONG-urile pe probleme de drepturile omului si presa au semnalat ca Guvernul a aplicat legea inadecvat si inegal.

De asemenea, in document se arata ca "mita a fost raspandita, mai ales in sectorul de sanatate".

"Guvernul si Parlamentul au elaborat si adoptat legi intr-o maniera netransparenta, iar Guvernul a continuat sa adopte un numar mare de ordonante de urgenta fara avizul Parlamentului, sporindu-si puterile legislative. Parlamentul a votat adesea impotriva ridicarii imunitatii membrilor sai pentru a putea fi urmariti penal pentru coruptie. ONG-uri si companii private s-au plans ca schimbarile frecvente ale legislatiei si reglementarilor le afecteaza capacitatea de a-si desfasura activitatea. Procedurile de publicare a informatiilor au fost anevoioase si au variat foarte mult de la o institutie publica la alta. Multi jurnalisti au continuat frecvent sa faca plangeri in instanta pentru a putea obtine acces la informatii oficiale ale Guvernului. Mita a fost raspandita, mai ales in sectorul de sanatate", scrie in Raportul Departamentului de Stat.

Raportul face referire si la faptul ca in decembrie 2013 "Parlamentul a adoptat fara consultare o lege care acorda politicienilor super-imunitate, transformandu-i pe parlamentari in functionari in serviciul poporului (nu functionari publici), exonerandu-i de multe acuzatii penale, inclusiv cele de coruptie", iar Curtea Constitutionala a declarat legea neconstitutionala in luna ianuarie. Conform Raportului Departamentului de Stat, Guvernul nu a respectat adesea prevederile legislative care solicita transparenta procesului decizional guvernamental.

"Departamentul pentru Servicii Online si Design subordonat cabinetului prim-ministrului are sarcina de a coordona aplicarea planului de actiune pentru Parteneriatul pentru o guvernare deschisa pentru Romania, in coordonare cu ONG-urile. Acest proces a condus la unele succese in cresterea volumului de date deschise si in informarea cetatenilor cu privire la modul de folosire a datelor. Desi serviciile de informatii au transferat majoritatea dosarelor Securitatii (serviciul de informatii din perioada comunista) Colegiului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), puterile acestuia au ramas limitate ca urmare a faptului ca legea nu ii permite sa dea verdicte cu forta executorie de colaboratori ai Securitatii", mai scrie in Raportul Departamentului de Stat american.

Sursa foto: coruptie_Shutterstock