Raportul pentru Bucuresti a fost construit pe deviza ”Avem dreptul la arhitectura si peisaj urban, la fel cum avem dreptul la sanatate si justitie”. Pentru fiecare problema identificata, arhitectii au propus si mai multe solutii.

Bucurestiul este un oras depreciat climatic si ambiental, definit de pierderi de substanta identitara, lipsit de sprijinul zonei metropolitane, necorelat cu principiile actuale de mobilitate si accesibilitate, se arata in raport.

La capitolul ”Dezvoltare urbana”, arhitectii au punctat lipsa zonei metropolitane Bucuresti - Ilfov.

”Cu 90 locuitori / ha in anul 2001, Bucuresti era printre cele mai aglomerate orase din Europa, depasind in densitate Parisul (88 locuitori/ha), Praga (71 locuitori/ ha) sau Budapesta (63 locuitori/ha). In pofida tendintei de descrestere a populatiei ( o scadere de 32, 7% din 1992 in 2012), suprafata corespunzatoare dezvoltarii urbane a fost in continua crestere, de 18,3% din 1992 pana in 2002: 1992 - 20.215 ha, 2002 -21.497 ha, 2012 - 23.955 ha. Aceste schimbari necesita abordarea integrata a teritoriului municipiului Bucuresti cu judetul Ilfov sub forma unei zone metropolitane”, se arata in document.

Intre solutiile posibile ar fi adoptarea unei Legi a Bucurestiului si desemnarea Zonei Metropolitane a Bucurestiului, corelarea politicilor de dezvoltare (la nivel local, regional, metropolitan, national) in scopul gestionarii eficiente in teritoriu si asigurarii cresterii economice, sustinerea guvernamentala pentru incurajarea conexiunilor, dintre Bucuresti si alte metropole, administrarea specifica a Bucurestiului conform statutului sau de capitala.

Fragmentarea orasului in sectoare ar putea avea o solutie

O alta problema identificata de specialisti este fragmentarea orasului in sectoare. Sectoarele fragmenteaza orasul in felii radiale imposibil de administrat unitar, spun ei. Utilitatile publice reprezinta doar un exemplu de separare a gestiunii.
O solutie posibila ar fi restructurarea administrativa prin inlocuirea celor sase sectoare cu mai multe cartiere (20 arondismente in Paris, 15 municipii in Roma, 12 sectoare in Berlin etc.).

Specula imobiliara a dus la un dezinteres pentru clarificarea regimului de proprietate, la lipsa unui inventar centralizat al domeniului public. Solutii: realizarea si publicarea inventarului centralizat privind proprietatile municipalitatii, achizitionarea/ exproprierea din timp a proprietatilor care fac obiectul unor investitii prefigurate de interes public, transparentizarea procesului de retrocedare/ alocare a imobilelor.

Dambovita si reteaua de lacuri aproape a disparut din agenda publica a Capitalei. Situatia este din cauza sistematizarii din anii 1970, care a presupus constructia unei cuve de beton pe toata lungimea cursului din apa din interiorul orasului, a faptului ca au fost eliminate zonele verzi si plantatiile de aliniament naturale, a imposibilitatii navigarii si nefinalizarii legaturii cu Dunarea, a demolarii mai multor poduri care permiteau traversarea punctuala a raului.

Citeste si:

Arhitectii au punctat si lipsa spatiilor publice in cartierele de locuit, limitarea suprafetelor verzi si a parcurilor, degradarea peisajului urban, poluarea luminoasa prin amplasarea panourilor publicitare in zona Unirii, dar si decorul urban si monumentele de for public bucurestean care propun statui de o calitate artistica discutabila si un amplasament pe criterii politice. Specialistii propun ca solutii o analiza si o evaluare a procesului de achizitii, dar si incurajarea unor concursuri corecte, cu participare larga.

”Bulina rosie” si ideea consolidarii antiseismice a locuintelor reprezinta una dintre cele mai grave probleme ale Bucurestilor.
”Orasul are o parte semnificativa de cladiri de locuit cu vechime de 100-150 de ani, relativ mica fata de alte exemple din orase similare. Cu toate acestea, lipsa de intretinere din ultimele decenii a dus la degradarea accentuata a structurii si infrastructurii cladirilor. Acest fapt are repercusiuni negative asupra identitatii, locuirii, economiei si calitatii vietii in centrul istoric”, se arata in Raportul OAR.

In Bucuresti sunt listate 190 de cladiri incadrate in clasa I de risc seismic, majoritatea in sectoarele 1, 2 si 3 - reprezentand zona istorica Magheru, Lipscani, Victoriei dintre care 85 de cladiri au peste 5 etaje (44,7%); 46 de cladiri au peste 8 etaje (24%); 59 de cladiri au sub 4 etaje (31,05%).

In ultimii 10 ani au fost consolidate 42 de cladiri din clasa I de risc seismic, dintre care 22 in cadrul programului de consolidari al Primariei Capitalei, prin Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, restul fiind finantate direct de catre proprietari, in regim privat.

De asemenea, demolarile cladirilor de patrimoniu au fost numite drept un ”asasinat urban”.

Raportul pentru Bucuresti se doreste un instrument de semnalare a problemelor de gestiune privite in ansamblu, cu scopul identificarii solutiilor.

Raportul pentru Bucuresti 2016 (RB16) este o initiativa a Centrului de Informare al Filialei Teritoriale Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania, un document-pilot care ofera o perspectiva acoperitoare asupra capitalei, prin identificarea si sintetizarea problemelor urbanistice specifice, pe multiple paliere de analiza: dezvoltare urbana, domeniu public si spatiu public, locuire si comunitate, patrimoniu cultural si identitate, guvernanta, calitatea arhitecturii.