Pe șantierele din România se aud de la an la an tot mai multe limbi străine. Multe din ele nu ne sunt deloc familiare, cum ar fi Sinhalese, una dintre limbile oficiale din Sri Lanka, vietnameza sau nepaleza. De teamă să nu rămână șantierele goale, angajatorii locali recrutează masiv forță de muncă din Orient, o practică adoptată și de către patronii din HoReCa sau din industria textilă. Ce impact are creșterea tot mai mare a numărului de muncitori străini în România și ce presupune concret un astfel de proces de recrutare?
De ce apelează angajatorii la personal străin adus în România
Pentru 2022, Guvernul României a dublat contingentul de muncitori nou-admiși pe piața forței de muncă din România, an în care 100.000 de muncitori străini vor veni să lucreze în țara noastră. Este cel mai mare număr din ultimii patru ani, dacă luăm în calcul și 2021 care se apropie de final.
În contextul unui fenomen continuu al emigrației cetățenilor români, vom asista în continuare la o cerere și o creștere constantă a numărului de angajați proveniți din state non-UE, a declarat pentru wall-street.ro Gabriela Pleșa, General Manager Global Mobility & Corporate Experts.
Citeste si:
Unul dintre principalele motive, pe lângă emigrația celor calificati, este faptul că, în lipsa școlilor profesionale/de meserii, calitatea calificării angajaților români este destul de precară. Foarte greu poți să identifici candidați calificați cu o pregătire temeinică. Majoritatea vin cu calificări obținute prin programele ANOFM, pe care le cunoaștem cu toții ca fiind axate mai mult pe parte teoretică decât practică și cu durate uneori insuficiente. As mai menționa faptul că, așa cum se cunoaște de altfel, în domeniul contrucțiilor de exemplu, economia `gri` persistă. Degeaba oferi un salariu mare `în mână` dacă cel contractual este la nivelul minim pe economie.
Gabriela Pleșa (foto), General Manager Global Mobility & Corporate Experts
Citește și: De la alb la negru. Eliminarea facilităților fiscale pentru construcții ar crește munca nefiscalizată
Cum se desfășoară în linii mari procesul de recrutare pentru un muncitor străin. Ce trebuie să știe angajatorii
Recrutarea și selecția de personal străin adus pe teritoriul țării noastre reprezintă un proces amplu din punct de vedere birocratic, de lungă durată, dar și mult mai costisitor dacă facem o comparație cu campaniile de atragere a candidaților autohtoni. Este motivul pentru care unii angajatori din România nu iau în calcul de la bun început soluția importului de candidați.
Procedura de recrutare a străinilor de către angajatori, persoane fizice sau juridice din România, necesită, potrivit datelor regăsite pe site-ul Ministerului Muncii, parcurgerea acestor prime etape majore:
Citeste si:
- obţinerea avizului de angajare;
- obţinerea unei vize de lungă şedere;
- obţinerea dreptului de şedere;
- eliberarea unui permis de şedere în scop de muncă / în scop de detaşare.
„Recrutarea şi selecţia personalului străin durează undeva între două şi patru săptămâni, fiind un proces complex, care include atât interviuri cât şi probe video efectuate cu şi de către candidaţi. Salariul se stabileşte în funcţie de o serie de factori, cum ar fi: ţara de provenienţă, categoria jobului respectiv, precum şi de calificarea personalului, ceea ce determină încadrarea salarială la venituri cuprinse între 450 şi 1200 de dolari lunar”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh (foto), general manager al agenţiei de plasare de forţă de muncă Work From Asia pentru wall-street.ro.
După ce lucrătorul străin devine oficial angajat în România, compania trebuie să îi asigure condiţii decente de cazare, trei mese pe zi sau, ca variantă alternativă, un buget lunar prin care să-și poată procura singur hrana, mai spune Peisakh. Totodată, angajatorul trebuie să-i mai furnizeze angajatului un echipament de protecţie corespunzător, în funcţie de munca prestată.
Citeste si:
„Deși costurile sunt semnificative (aproximativ 550 de euro doar taxele administrative și prelucrarea documentelor) fără a mai lua în calcul costurile cu transportul, cazarea și eventual serviciile de consultanță, nevoia stringentă de forță de muncă, îi determină pe angajatori să aloce bugete pentru recrutarea cetățenilor străini, pornind și de la premiza că în acest fel își asigură o oarecare stabilitate a forței de muncă și o fluctuație diminuată a personalului. Este un aspect de care majoritatea țin cont”, explică Gabriela Pleșa.
Cumulat cu spectrul stabilității lor, recrutarea cetățenilor străini este un proces pe care angajatorii îl văd ca fiind unul pe termen mediu, a mai precizat specialistul.
În ciuda avantajelor, pentru unii antreprenori, acest proces este mult mai costisitor, iar termenul de așteptare de la plasarea cererii și momentul în care muncitorii vor veni fizic la muncă în România (între patru și șase luni) este mult prea mare. De pildă, pentru Eugen Saulea, fondatorul grupului Essa, ce oferă servicii de merchandising şi de recrutare de personal, calculele realizate de el indică un cost final al recrutării de personal non-UE cu 32,8% mai mare decât în cazul recrutării și delegării de personal autohton.
Citeste si:
Salariul și beneficiile unui muncitor străin în construcții
Am ales să analizăm construcțiile ca domeniu de activitate, prin prisma faptului că în acest sector activează cei mai mulți lucrători străini, în țara noastră. Este o industrie în care o mare parte din forța de muncă locală a decis să plece în străinătate, locurile vacante fiind în prezent ocupate preponderent de muncitori calificaţi sau necalificaţi din Asia, după cum explică specialiștii contactați de wall-street.ro.
Un muncitor necalificat în domeniul construcţiilor câstigă un venit minim net de 2.500 lei pe lună, în timp ce personalul calificat are un salariu minim net de 3.000 de lei pe lună, venituri la care s-a ajuns în urma acordării facilităților fiscale, ca urmare a aplicării Ordonanţei 114/2018.
Sursa foto: Work from Asia
Citeste si:
În plus față de salariul, toți muncitorii străini care vin să lucreze pe șantierele din România beneficiază de cazare şi masă gratuite, precum şi de asigurări de sănătate.
Comparativ cu anii trecuţi, creșterea nevoii de forță de muncă devine vizibilă, însă odată cu amploarea acestui fenomen, e necesară o informare tot mai atentă a antreprenorilor români, cu privire la condițiile de bază pe care trebuie să le ofere forței de muncă aduse de peste hotare.
„Atât angajatul cât şi angajatorul îşi asumă nişte clauze pentru care sunt direct responsabili, iar nerespectarea lor îi face responsabili în faţa legii. Un aspect sensibil de cele mai multe ori pentru angajatorii români îl reprezintă acela al plătirii orelelor de muncă suplimentare, care trebuie contorizate şi plătite corespunzător”, a mai precizat Yosef Gavriel Peisakh.
Citeste si:
În prezent, la nivelul pieței locale de construcții activează aproximativ 450.000 de muncitori, însă estimările arată că va fi nevoie de un număr dublu de candidați nou-admiși în piața forței de muncă pentru ca proiectele dezvoltatorilor să poată fi duse la bun sfârșit.
Sursa foto: Pixabay
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
