Conditiile pentru obtinerea unui credit de la banci in vederea achizitionarii de produse de consum sau pentru nevoi personale vor fi, in curind, inasprite. Guvernul s-a angajat la FMI in acest sens. Acesta este inca un efect al relaxarii fiscale prin cota unica.
Introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor incepe sa-i coste din ce in ce mai mult pe beneficiarii ei. Dupa ce au lasat bani mai multi in buzunarul romanilor, autoritatile se dau peste cap pentru a anula posibilitatile de cheltuire a sumelor in cauza pentru consum. Banii trebuie sa se-ntoarca la bugetul statului, pentru ca deficitul bugetar sa se apropie de zero. Pentru aceasta, guvernul s-a decis sa creasca toate taxele pe consum (accizele) de la tigari sau benzina, pina la gaze si curent electric. In curind va veni si rindul creditelor de consum sa fie aspru restrictionate.
Cererea umflata artificial de relaxarea fiscala va fi domolita si pe aceasta cale.
Atac la imprumuturile populatiei
Imprumuturile ieftine, obtinute din ce in ce mai facil de persoanele fizice, dau dureri de cap autoritatilor. Deoarece romanii contracteaza credite bancare pentru a achizitiona cu precadere marfuri produse peste granita, de la computere la autoturisme, importurile tind sa creasca necontrolat. Aprecierea leului face si ea importurile mai ieftine. De aceea, deficitul de cont curent, adica diferenta dintre intrarile si iesirile de valuta din Romania, este pe cale sa creasca necontrolat.
Banca Nationala si-a exprimat recent ingrijorarea: Pe componentele sale, evolutia creditului pastreaza inca unele tendinte riscante si generatoare de dezechilibre. Astfel, in 2004, creditul neguvernamental total a crescut cu 26% in termeni reali; in schimb, componenta in valuta, exprimata in euro, a inregistrat o majorare cu 57%, nivel care stimuleaza suplimentar importurile si poate genera probleme de ordin prudential bancilor si clientilor acestora. Pentru a domoli apetitul pentru consum al contribuabililor, guvernul s-a angajat in fata Fondului Monetar International sa stavileasca ascensiunea creditului neguvernamental in lei si in valuta. O prima masura in acest sens a fost luata. Pentru a determina o crestere a dobinzii la imprumuturile in valuta, BNR a decis ca, incepind de ieri, 24 februarie, bancile comerciale sa tina mai multi euro sub forma rezervelor minime obligatorii. Pentru imprumuturile in lei, restrictiile urmeaza sa fie comunicate oficial.
Rata lunara, maxim 25% din venitul net
Romanii nu se vor mai putea imprumuta la banci daca rata lunara si dobinzile aferente ce trebuie achitate (serviciul datoriei) reprezinta mai mult de un sfert din venitul lor net (in prezent conditia ceruta de banci este ca suma de plata lunara sa nu depaseasca 30% din venitul net). BNR va publica in curind norme in acest sens. Avind in vedere cresterea brusca si accentuata a veniturilor disponibile cauzate de reducerea impozitului pe venit si a cresterilor salariale din sectorul public, vom inaspri conditiile de eligibilitate (acces - n.r.) pentru imprumuturile de consum si imprumuturile pentru nevoi personale, prin coborirea plafonului serviciului datoriei lunare (rata lunara plus dobinzi si comisioane aferente - n.r.) de la 30% la 25% din venitul net al imprumutatului - se angajeaza guvernul in Memorandumul suplimentar de politici economice si financiare cu care au plecat la Washington expertii Fondului Monetar International. Pe de alta parte, in acelasi angajament se precizeaza inca o conditie restrictiva ce va fi pusa in practica. Pentru a preveni situatia in care cetatenii ar fi tentati sa se imprumute la mai multe banci, vor fi simultan plafonate la 40% din venitul net, sumele pe care acestia trebuie sa le plateasca pentru respectivele imprumuturi. In aceste conditii, formule de imprumut gen credit doar cu buletinul nu vor mai fi accesibile.
Pentru monitorizarea imprumuturilor acordate persoanelor fizice de catre banci, incepind cu data de 1 aprilie 2005, baza de date existenta la Banca Nationala a Romaniei va cuprinde informatii referitoare la toate creditele cu valoare de sub 200 de milioane de lei.
Presiune pe dobinzi
Noile conditii de acces la imprumuturile acordate populatiei vor pune mari probleme bancilor comerciale aflate intr-o competitie acerba pentru cucerirea pietei de retail. Acestea se confruntau oricum cu sume uriase de lei cu care nu aveau ce face. Faptul a condus deja la o scadere accelerata a dobinzilor la creditele acordate populatiei si firmelor, dar si a dobinzilor acordate la depozite.
Conditiile de acces restrictive la imprumuturi vor presa si mai mult asupra costului creditului. Pentru a pastra atractivitatea creditelor acordate populatiei, actractivitate deja subminata de afisarea dobinzii anuale efective, bancile comerciale vor trebui sa scada in continuare dobinda la imprumuturi. Teoretic, scaderea dobinzilor ar trebui sa anuleze efectul reducerii plafonului pentru rata lunara de la 30 la 25% din venitul net.
Doi iepuri dintr-o lovitura
In afara temperarii consumului, Banca Nationala a Romaniei incearca sa impuste mai multi iepuri dintr-o lovitura. Astfel, specialistii de la BNR mizeaza pe scaderea mai rapida a dobinzilor si la depozitele in lei. In conditiile apropiatei liberalizari a contului de capital, care presupune accesul neingradit al strainilor la depozite bancare in lei, scaderea dobinzilor este un instrument eficace pentru combaterea capitalurilor speculative. Daca dobinzile la depozitele in lei scad, marja de profit din speculatii se micsoreaza simtitor. BNR nu va mai fi astfel nevoita sa incurajeze variatiile foarte mari ale cursului de schimb, pentru care este astazi atit de criticata.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
