Motivul invocat se refera la strategia de maximizare a pretului de vānzare care, in opinia Rabobank, reprezinta o abordare gresita a procesului. „Consideram ca Rabobank ar fi putut adauga valoare CEC, i-ar fi dezvoltat operatiunile si ar fi eficientizat institutia pentru a deservi comunitatile locale si pentru a finanta atāt tranzitia sectorului agricol din Romānia, cāt si dezvoltarea īntreprinderilor mici si mijlocii“, se mai arata īn document. Banca apreciaza ca strategia ar fi trebuit sa se axeze pe dezvoltarea graduala a CEC, īn parteneriat cu conducerea institutiei si cu guvernul.

„Īn acest context, Rabobank nu crede ca poate avansa o oferta care sa fie apreciata ca īndeajuns de valoroasa de catre guvernul romān pentru a cāstiga licitatia. Credem ca intentiile autoritatilor sau ale consultantilor acestora nu coincid cu provocarile cu care se confrunta Romānia si CEC. Din acest motiv am decis sa nu participam īn continuare la privatizarea CEC“, se precizeaza īn scrisoare.

Altii n-au decat sa plateasca

Banca olandeza arata ca modul de organizare a licitatiei a atras mai multe institutii dispuse sa plateasca un pret ridicat, īntrucāt au experienta īn diminuarea costurilor mari si īn restructurarea bancilor cu retea extinsa, precum si in redirectionarea afacerilor spre zone aflate īn plin proces de dezvoltare. Scrisoarea da de inteles in acest fel ca zonele rurale vor fi neglijate dupa privatizare, acestea neavand inca un potential ridicat de crestere pentru banci.

Oficialii Rabobank au mai aratat ca a fost trimisa scrisoarea de intentie prin care īsi afirmau interesul pentru CEC īntrucāt dezbaterile privind continuarea acestui proces au avut loc īn interiorul Rabobank dupa data de 31 august, stabilita ca termen-limita de autoritatile romāne.

Cine a ramas

Alaturi de Erste Bank si Dexia, Rabobank era una dintre cele trei banci interesate de preluarea CEC care nu aveau deja o participare īn piata romāneasca. Din cele noua banci care au trimis scrisori de intentie, sase detin pachete de actiuni la societati financiare romānesti, respectiv Banca Monte dei Paschi di Siena S.p.A., EFG Eurobank, National Bank of Greece, OTP Bank, Raiffeisen Zentralbank Oesterreich Aktiengesellschaft īn consortiu cu Raiffeisen International Bank - Holding A.G si Société Générale.

In doua etape

Selectia candidatilor pentru privatizarea CEC se va face prin negociere directa, cu selectie de oferte, īn doua etape. Īn prima parte, societatile interesate de CEC depun oferte preliminare neangajante, urmate de ofertele finale angajante. CEC este cotata ca fiind a patra banca pe piata romāneasca, īn functie de marimea activelor, cu un capital social de 149 milioane lei (RON), 1.407 unitati si circa 9.000 salariati. Guvernul spera ca privatizarea CEC va aduce bugetului de stat 400 de milioane de euro.