Era un mod de a proiecta secolul urmator ntr-un scenariu pesimist, n care inventatorii ar trebui sa se reorienteze profesional. Daca ar fi trait n zilele noastre, Duell ar fi fost silit sa admita ca s-a nselat. Pentru ca ntotdeauna e mai simplu sa privesti n trecut dect n viitor. La peste 100 de ani de la aceasta declaratie, un grup de oameni de stiinta si experti n tehnologie informatica si asuma din nou rolul de vizionari si propun scenarii pentru Internetul anului 2020.

Studiul a fost realizat de Pew Internet & American Life Project si a fost condus de Princeton Survey Research Associates International. A cumulat opiniile a 742 de specialisti n Internet. Interviurile s-au realizat online, n perioada 30 noiembrie 2005-4 aprilie 2006.

Scenariile viitorului

Respondentilor li s-a prezentat o lista a unor scenarii care ar creiona pozitia Internetului n anul 2020. Peste 55% din participanti au fost de acord ca pna n 2020 se va perfectiona interoperabilitatea mondiala a retelei, permitndu-se astfel un schimb usor al informatiei, precum si usurarea proceselor de autentificare si facturare online. Comunicatiile mobile vor fi accesibile unui numar mult mai mare de utilizatori de Internet, oriunde n lume si la costuri din ce n ce mai reduse.

Printre scenariile respinse de participantii la studiu l-am putea aminti pe cel privitor la preponderenta limbii engleze ntre limbile vorbite n lume, n 2020, datorita globalizarii accentuate, dictate de Internet. 56% din cei intervievati au raspuns ca, n 2020, accesul din ce n ce mai extins la retea poate sa asigure o aliniere a nivelului de trai pentru multi dintre locuitorii tarilor cu populatie online importanta.

Dincolo de concluziile studiului PEW, ar trebui totusi sa avem n vedere problemele reale ale Internetului modern atunci cnd ne gndim la un scenariu de evolutie a acestuia. n prezent, probabil ca soarta lumii virtuale depinde de modul in care se va reusi rezolvarea a doua dintre problemele majore cu care se confrunta Internetul la acest moment: criminalitatea informatica si pierderea intimitatii online.

ViruSi, spam Si criminalitate

Probabil ca, odata cu exacerbarea modului n care spamul sau virusii ncarca serios traficul de Internet, odata cu folosirea retelelor la capacitate din ce n ce mai mare (datorita serviciilor de banda larga - televiziune online, spre exemplu - ce urmeaza sa devina mult mai utilizate n viitor), vom ajunge sa cream retele cu acces din ce n ce mai restrictionat. Toate aceste necesitati sunt impuse de reticenta cu care oamenii viitorului ar putea privi un Internet afectat ntr-o proportie uriasa de spam, virusi, furt de identitate si alte tipuri de crimina-litate informatica pe care le vom inventa, probabil, n viitor.

La o conferinta desfasurata n iunie 2006 la Boston, SUA, oficiali ai Microsoft au declarat ca o parte importanta a computerelor din lume sunt sau au fost infectate de virusi. Cifrele prezentate aratau ca un computer din 311 scanate de aplicatia Windows Malicious Software Removal Tool a fost afectat de un virus. Studiul s-a realizat pe cele 270 de milioane de computere din ntreaga lume, care au rulat aplicatia Microsoft.

Intimitate de vnzare

La asta se refera specialistii cand vorbesc despre dilema utilizatorului de Internet din 2020. De cstigat ar fi accesul mult mai liber la multe resurse informationale. De pierdut - calitatea de anonimi pe care o invocam de fiecare data cnd vorbim de experientele online. n realitate nsa, intimitatea este deja un mit. Tehnologic vorbind, acest concept apartine deja trecutului. Asa crede Hal Varian, profesor al Universitatii Berkeley din California si consultant al Google. O realitate care ar trebui sa ne puna pe gnduri. n opinia profesorului Varian, implementarea unor norme sociale si limite legale nu ar putea dect sa nlature excesele cele mai evidente.

Bariere in calea informatiei

n acest context, pentru a sustine ideea ca studiul PEW nu a reliefat neaparat cel mai posibil scenariu al viitorului, vine si opinia lui Peter Kim, Senior Analist al Forrester Research. Acesta considera ca motivatia profitului va mpiedica schimbul de informatie la nivel mondial. Chiar daca interoperabilitatea va fi mult mai extinsa dect ne-am imaginat vreodata, retelele se vor conforma modelului serviciilor de utilitate publica, cu investitori-actionari ai crearii, transmisiei si difuzarii informatiei. Companii care formeaza tot acest lant economic vor functiona ca bariere n calea circuitului informational, ncercnd sa colecteze partea care li se cuvine din tariful de conectare si utilizare a serviciilor de Internet.

Opinia lui Peter Kim concluzioneaza foarte bine o realitate pe care v-am prezentat-o si noi, de-a lungul ntregului an: discutiile care se poarta n Congresul American asupra legislatiei privind neutralitatea Internetului; goana marilor furnizori mondiali de servicii pe Internet dupa ocuparea unor cote de piata ct mai extinse, n teritorii ramase nca neacoperite; spirala nebuna a serviciilor de tipul me too/ si eu pe care au ales sa le dezvolte Google, Microsoft, Yahoo!, Amazon si altii (hartile online sunt doar un exemplu).

Fara o crestere constanta a numarului de utilizatori de Internet, nu putem asista la obtinerea profiturilor uriase pe care si le-au asumat echipele de management ale marilor companii online. La momentul la care se vor epuiza potentialele de crestere ale pietei chineze, piete din ce n ce mai mici vor deveni cmpul de bataie al marilor jucatori internationali. La acel moment, o piata ca Romnia, alaturi de alte state din Europa Centrala si de Est, ar putea fi invadata de mogulii lumii online.

n acest context, ar trebui sa recunoastem ca, dincolo de scenariile suave propuse de studiul PEW, toate semnele actuale ne pot conduce la ideea unui viitor n care Internetul va cunoaste cel putin o depresiune severa, pna n anul 2020. Am putea asista astfel la un proces de scadere a interesului investitional n proiectele online clasice, pe masura ce piata mondiala a serviciilor importante este dominata, din ce n ce mai dur, de o mna de jucatori mondiali.

Acestia se vor vedea pusi, la un moment dat, n fata recunoasterii unor cresteri infime ale ratelor de profit, raportate la prezent. O gestionare utila a acestei crize ar putea aduce n atentia publica adevarate retele paralele de acces la Internet, unde o anumita companie si poate administra, cu maximum de profit, propriile servicii. Google ncearca acest lucru, probabil, prin construirea propriei retele wireless n SUA, pentru care a ncheiat deja parteneriate cu dezvoltatori americani locali.