Conflictul dintre Israel și Palestina, promotorul reaprinderii terorismului în Orientul Mijlociu? Ce spune un expert în studii de securitate

Agitația lumii moderne, angrenată în stăvilirea pandemiei, a fost spartă de o serie de bombardamente în Orientul Mijlociu. Israelul și Palestina au recurs la rachete pentru a-și rezolva divergențele. Război, terorism sau interese politice aprinse? Într-o discuție cu wall-street.ro, Cristian Barna, profesor universitar doctor și expert în studii de securitate, a explicat de ce nu putem vorbi încă despre un război, dar și ce s-ar putea întâmpla dacă disputa armată continuă.

Butoiul cu pulbere al lumii, cum mai este denumit Orientul Mijlociu, are parte de un nou conflict puternic, care a zguduit relațiile internaționale. Israelul și Palestina își rezolvă disputele în zgomot de rachetă și distrugeri de clădiri, care, în mod automat, implică și pierderi de vieți omenești.

”Consider că este impropriu să discutăm despre război, cel puțin nu în sensul clasic al cuvântului. Asta pentru că nu se confruntă efectiv armate, dimensiunea conflictului fiind asimetrică și tragică, în același timp”, a explicat profesorul Cristian Barna, pentru wall-street.ro.

Escaladarea violențelor dintre Israel și HAMAS are loc pe fondul violențelor stradale din Ierusalimul de Est, unde poliția israeliană reacționează la protestele violente ale cetățenilor palestinieni, pe fondul suprapunerii cronologice a două evenimente simbolice: celebrarea Zilei Ierusalimului de către Israel (unificarea Ierusalimului în urma Razboiului de 6 zile din 1967) și sărbătoarea de Ramadan de către palestinieni, spațiul de confruntare fiind esplanada unde se află cele două locuri de pelerinaj: Templu Sfânt și Moscheea Al Aqsa.

Citeste si:
Israelul a reintrodus măsura purtării măştii de protecţie în...
Israelul a reintrodus măsura...

Sursa Foto: Moscheea Al Aqsa/ Shutterstock

Barna precizează că imposibilitatea participării HAMAS la reuninile religioase a dus la nemulțumiri greu de controlat prin diplomație, mai ales că nici elitele politice din Israel nu au foarte dispuse la un dialog.

”Singura modalitate HAMAS de a participa la conflict sunt tirurile de rachete, fără a avea capacitatea tehnologică de a targeta ținte specifice și nu mai departe de câteva zeci de kilometri de granița de sud a Israelului. Ca atare, tirurile de rachete HAMAS reușesc să facă doar victime din rândul civililor israelieni, într-o proporție redusă, dată fiind capacitatea scutului antirachetă israelian Iron Dome de a neutraliza în aer mai mult de 90% din rachetele HAMAS”, mai spune expertul în studii de securitate.

În acest context, Israelul reușește să își apere populația cu succes, în timp ce Palestina se ferește cum poate. Potrivit informațiilor furnizate de autoritățile israeliene, acestea anunță civilii din Palestina că trebuie să se adăpostească, deoarece vor urma atacuri, însă este imposibil ca toți să reușească să facă acest lucru în timp util. În plus, nu trebuie să omitem nivelul condițiilor de trai din Fâșia Gaza, motiv pentru care inclusiv atacurile pot fi considerate inegale din punct de vedere al intensității.

Citeste si:
Conflictul Israel - Palestina: o ”pace belicoasă” până la noi acorduri
Conflictul Israel -...

Sursa Video: BBC News/ Youtube

În amintirea terorismului

Definiția terorismului include ca principal scop uciderea în masă a civililor de către organizațiile bine puse la punct și vizibile doar în cazul asumării vreunui atac. HAMAS este una dintre grupările grăitoare din acest punct de vedere. În plus, potrivit informațiilor furnizate de David Saranga, ambasadorul Israelului în România, HAMAS a primit bani pentru refacerea infrastructurii și a creării unor condiții de trai mai bune, însă sumele au fost folosite în interes distinct, mai cu seamă, pentru îmbunătățirea stocului de armament. De aici, rezultă faptul că avem de -a face cu o grupare teroristă bine pusă la punct.

Ceea ce vedem, în prezent, între cele două entități statale nu poate fi considerat terorism sau cel puțin, nu încă, spune Cristian Barna, deoarece violențele de tip stradal și atacurile cu rachete nu intră sub egida terorismului.

Citeste si:
Trei rachete lansate din Liban spre Israel
Trei rachete lansate din...

”Însă, dacă violențele vor continua, pe fondul unor nemulțumiri crescânde în rândul populației palestiniene din Ierusalimul de Est, combinate cu capabilitățile HAMAS de a recruta cetățeni nemulțumiți sau de a infiltra membri în Israel, nu este exclus să asistăm din nou la atentate teroriste, așa cum s-a întâmplat și în timpul celor două Intifade”, a declarat expertul în studii de securitate.

De asemenea, Barna nu exclude nici posibilitatea reaprinderii terorismului în Orientul Mijlociu, reacție mânată de lipsa unor soluții de control al conflictului. Palestinienii ar putea adopta un comportament mult mai violent și ar putea recurge la manipulare socială cu scopul protejării propriilor vieți.

Ce vrea HAMAS de la Israel

Israelul este una dintre forțele Orientului Mijlociu, lucru dovedit chiar și în pandemie, prin reușita sa în campania de vaccinare. Ei bine, nu e dificil de ghicit că celelalte mici sau mai mari puteri ar dori poziția Israelului. Însă, cât de facilă este detronarea unei astfel de țări, care mai beneficiază și de suport occidental?!

”Interesul HAMAS este de a se erija în promotorul luptei palestiniene împotriva Israelului, pe orice front, sens în care nu pot asista pasiv la violențele provocate de cetățenii palestinieni în Ierusalimul de Est, care nu acționează în numele organizației, fără a se alătura, în funcție de capabilități (tiruri de rachete asupra localităților din sudul Israelului) acestor violențe. Chiar dacă, declarativ vorbind, HAMAS dorește distrugerea Israelului, liderii organizației sunt conștienți că aceasta este o utopie”, a mai spus profesorul universitar.

Se va implica România în conflict?

Țara noastră nu este tocmai cel mai bun aliat în cazul vreunul război, dimensiunile armatei române fiind destul de limitate. Însă sub acoperirea NATO, România ocupă o poziție privilegiată, am putea spune.

Există interese românești în Israel? Ei bine, nu sunt neapărat interese, cât mai degrabă vieți omenești, referindu-ne la românii plecați în statul israelian. Doar în acest mod se poate implica România într-un conflict care nu îi aparține, aspect confirmat și de Barna.

”La fel ca și în cazurile în care au mai existat escaladări ale conflictului (2006, 2008, 2014 etc), România se va implica în asigurarea protectiei umanitare a cetățenilor români din zonele afectate (sudul Israelului și Fâșia Gaza) sau dacă vor exista solicitări de repatriere a acestora”, a menționat profesorul universitar.

Cât despre SUA, din partea cărora cu toții așteptăm o reacție mai virulentă, acestea vor încerca să medieze diplomatic disputa și vor insista pentru încetarea focurilor. În schimb, în Orientul Mijlociu am putea observa explozia unui nou val de refugiați.

”Nu consider că vom asista la niciun fel de divizări de ordin teritorial, alte state din Orientul Mijlociu care ar putea fi afectate fiind cele limitrofe, care s-ar putea confrunta cu un nou val de refugiați palestinieni, pe fondul escaladării violențelor”, a conchis Barna.

Sursa foto: Al Jazeera English/ Facebook
Despre autor
Cristina Marin
Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Internațional »



Setari Cookie-uri