Pandemia ar putea avea un impact înspăimântător asupra societății și după terminarea sa, spune profesorul Siegfried Kasper, unul dintre cei mai mari specialiști din lume în psihiatrie și psihoterapie. El avertizează asupra riscului creșterii ratei suicidului și explică de ce vor fi mai afectații tinerii - și în special bărbații.

A crescut procentul cazurilor de anxietate și depresie din cauza pandemiei și a restricțiilor asociate cu aceasta? La întrebarea wall-street.ro, profesorul universitar doctor Siegfried Kasper dă un răspuns ce poate suna surprinzător: ”Citim în toate revistele științifice că anxietatea și depresia au crescut din cauza pandemiei. Nu este adevărat. Simptomele depresiei și anxietății au crescut. Cum sunt făcute aceste studii: se trimit formulare și, desigur, oamenii sunt supărați că nu pot merge la restaurant, trebuie să poarte mască etc. Și atunci apar simptomele depresiei, anxietății. Dar bolile în sine nu înregistrează o creștere a numărului de cazuri.”

Efectul ”rebound”, după pandemie

Profesorul Kasper a condus Departamentul de Psihiatrie și Psihoterapie al Universității Medicale din Viena, a primit titlul de Doctor Honoris Causa la Cluj și Craiova iar în prezent acordă consultații la Wiener PrivatKlinik, unde are numeroși pacienți din România. Avertismentul său pentru perioada de după terminarea pandemiei sună mai degrabă înspăimântător. El spune că numărul de cazuri de anxietate și depresie ar putea crește în următoarea perioadă și că vom asista la un efect ”rebound” - adică fenomenul de reapariție a semnelor unei boli.

Depresia și anxietatea sunt blestemul omenirii.

Siegfried Kasper, psihiatru

”În pandemie, mulți și-au pierdut joburile. Cei mai afectați vor fi bărbații, pentru că ei sunt o specie sensibilă. «Mi-am pierdut locul de muncă, am pierdut tot, ce fac? Mă sinucid». Deci rata suicidului va crește mai ales în rândul bărbaților. Așa că ne temem foarte tare de acest «rebound». Seamănă cu ce s-a întâmplat atunci când s-a prăbușit Uniunea Sovietică. Și atunci a crescut foarte mult rata sinuciderilor, de pildă în rândul foștilor ofițeri.”

Statistic: Suicide rate in Romania from 1999 to 2018 | Statista
Find more statistics at Statista

Schimbările sociale pot duce la anxietate și depresie

De asemenea, populația tânără e mai afectată decât cea în vârstă, deoarece, în condițiile unei pandemii combinate cu restricții dure și de lungă durată, cei între 15-30 de ani care trebuie să își găsească un loc de muncă, un partener etc. Iar impactul poate fi dramatic și asupra pieței forței de muncă, de pildă - fiindcă deja până la 50% din concediile medicale prelungite în Europa au drept cauză depresia sau anxietatea.

Profesorul Kasper spune însă că astfel de efecte asupra sănătății mentale se pot înregistra și atunci când apare o îmbunătățire a situației financiare și sociale. De pildă, în comunitățile de munte din Austria care s-au transformat în stațiuni, creșterea substanțială a veniturilor localnicilor a dus și la o creștere a alcoolismului și a ratei suicidului în rândul acestora.

Întotdeauna când este o schimbare la nivelul societății, crește numărul de cazuri de anxietate și depresie. Problema este sistemul de adaptare.

Siegfried Kasper, psihiatru

Un alt exemplu, asemănător cu actuala pandemie, este cel al epidemiei de gripă spaniolă, la sfârșitul Primului Război Mondial. În același timp a crescut și numărul pacienților la psihiatrie. ”Dacă te uiți prin manualele de pe atunci, vezi simptome obsesiv-compulsive, simptome ale anxietății. Sunt sigur că vom mai vedea astfel de cazuri în viitor”, spune profesorul Kasper.

Citește și: Clinica din Viena unde românii au acces la cele mai noi tratamente împotriva cancerului și la medici din elita mondială

FOTO. Pi2PR

Specialistul de la clinica din Viena recunoaște că nu este încă clar dacă există un efect asupra creierului al așa-numitului COVID lung sau o legătură între coronavirus și demență. ”Dar, dacă ai o vulnerabilitate genetică la demență, nu este bine dacă suferi și de o infecție cu coronavirus. Asta vom vedea în următoarea perioadă”, spune el.

Politicieni vs. psihiatrie

El avertizează asupra faptului că în România, anxietatea și depresia sunt mai puțin diagnosticate decât în vestul Europei, iar viziunea decidenților este deseori influențată de o percepție greșită asupra bolilor psihice. El dă și exemplul unui ministru austriac al Justiției care suferea de tulburare bipolară, dar nu recunoștea acest lucru, iar în perioada maniacală a declarat brusc în fața presei că s-a întâlnit cu numeroase femei superbe și le-a recomandat și prietenilor săi să le încerce - ceea ce a dus și la finalul carierei sale publice.

FOTO: Eurostat

”Uneori, în zilele noastre, se uită că psihiatria este o parte a medicinei, e văzută ca fiind apropiată de filosofie sau arte. E foarte important, fiindcă asta înseamnă ca politicienii nu vor da bani pentru astfel de afecțiuni. Se dau bani pentru boli, nu pentru stări de spirit”, spune profesorul Kaiser.

Dacă ești tânăr și nu crezi în psihanaliză, nu ai inimă, dacă ești bătrân și încă mai crezi în psihanaliză, nu ai creier. Psihanaliza și psihiatria trebuie să meargă împreună.

Siegfried Kasper, psihiatru

Studiile recente arată că medicamentele utilizate în psihiatrie sunt la fel sau chiar puțin mai eficiente decât medicamentele pentru boli interne. ”Dar, dacă ai întreba oamenii, «ce sunt mai bune, medicamentele pentru inimă sau cele pentru creier», ar răspunde «sigur cele pentru inimă, cele psihiatrice nu sunt bune, îți schimbă personalitatea și nu funcționează». Uneori și medicii din alte discipline gândesc așa. Este însă foarte important și pentru politicieni, atunci când iau decizii legate de compensarea medicamentelor”, conchide psihiatrul austriac.

Citeste si:

    Sursa foto: Pi2PR

    Abonează-te pe

    Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

    Despre autor
    Radu Pircă
    Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

    Te-ar putea interesa și:



    Mai multe articole din secțiunea Lifestyle »


    Setari Cookie-uri