În România nu există conceptul de parteneriat public-privat, dar există o soluție prin care autoritățile publice și dezvoltatorii imobiliari pot colabora, este de părere viceprimarul general al Capitalei, Stelian Bujduveanu, iar ceea ce se întâmplă în zona Fabrica de Glucoză este un exemplu că o colaborare poate exista.
În cadrul conferinței reConstruct Forum 2023, organizată de wall-street.ro și Start-up.ro, viceprimarul general al Capitalei, Stelian Bujduveanu, alături de Mauricio Mesa Gomez, CEO-ul dezvoltatorului imobiliar Cordia România și Spania, Bogdan Doicescu, CEO-ul grupului de firme Bog'Art și Oana Bădărău, partener și coordonator al practicii de Drept Imobiliar din cadrul casei de avocatură PeliPartners au dezbătut provocările relației dintre autoritățile locale și investitorii din imobiliare.
(Sursa foto: wall-street.ro / Ovidiu Udrescu)
O problemă este dată de faptul că în prezent dezvoltarea în multe zone din București este blocată, iar noul PUG, pe care toată lumea îl așteaptă, nu va veni prea curând, conform viceprimarului general al Capitalei, care spune că lucrurile se vor clarifica într-un orizont de câțiva ani.
Citeste si:
Cu toate acestea, reprezentantul autorităților nu consideră că PUZ-urile sunt adevărata problemă, deoarece, la Direcția de Urbanism a Capitalei sunt blocate doar circa 100 de PUZ-uri, un număr infim pentru un oraș cu peste 2 milioane de locuitori.
Stelian Bujduveanu a spus clar că, atâta timp cât PUZ-urile nu sunt declarate legale, acestea nu vor trece de votul Consiliului General al Capitalei.
„Legalitatea nu o discutăm. Dacă documentația are ceva ilegal în ea, nu are ce să caute pe masa Consiliului General. Ori trebuie întoarsă, ori acele elemente ilegale trebuie corectate, eliminate. Consiliul General nu va vota nimic ilegal”, a spus Bujduveanu.
PUG-ul actual este depășit de vreme
Deocamdată, cadrul legal este învechit, iar dezvoltatorii nu au altă soluție în locul PUZ-urilor suspendate, așa cum spunea Oana Bădărău.
Citeste si:
„Nimeni nu a blamat suspendarea PUZ-urilor, cât faptul că nu s-a venit cu altceva în locul lor”, a declarat avocata din cadrul PeliPartners.
Stelian Bujduveanu a consemnat și el faptul că PUG-ul actual, cel de la care toată dezvoltarea orașului trebuie să pornească, nu mai este relevant pentru București și că este nevoie de un regulament nou.
PUG-ul actual, care a fost aprobat în anul 2000, iar construcția lui a început undeva la mijlocul anilor ’90. În aceste condiții, viceprimarul general al Capitalei subliniază faptul că acesta nu mai era relevant nici în anii 2005 - 2008, cu atât mai puțin pentru felul în care s-a dezvoltat orașul acum.
De aici au și apărut în ultimii ani discuțiile dintre autorități și investitorii privați, documentația lăsând loc de interpretări, iar unii dezvoltatori au căutat breșe legale pentru a construi așa cum își doresc.
Citeste si:
„Din punctul meu de vedere, este o crimă urbanistică și dacă vii cu un bloc de P+2 într-o zonă în care ai doar blocuri de 10 etaje, nu doar invers. PUZ-ul și PUD-ul sunt documentații derogatorii. Când ai cumpărat un teren, te uiți la legislația cadru, la Planul Urbanistic General (PUG). De acolo începem cu toții. Nu te poți supăra când tu ai avut un spațiu verde și ai ales să construiești altceva pe el. Nu te poți supăra că ai acte care îți spune că spațiul acela verde poate fi modificat prin documentație derogatorie. Aici e problema noastră”, a mai explicat Stelian Bujduveanu.
Stelian Bujduveanu - (Sursa foto: wall-street.ro / Ovidiu Udrescu)
Oana Bădărău a intervenit și a spus că PUZ-ul este și nu documentație derogatorie, deoarece PUG-ul din 2000 cere ca la orice parcelă de peste 3.000 mp să se facă PUZ, pentru că PUG-ul nu conține suficiente detalii.
Citeste si:
„În București nu poți construi direct (în baza PUG-ului), este nevoie de PUZ. Chiar dacă ești în parametrii zonei (cu proiectul – n.r.), tot trebuie să faci PUZ. La momentul acesta, la Primărie sunt blocate toate acele PUZ-uri care au toate avizele, care sunt complete, dar nu intră în Consiliul General. Se pare că nu a contat că sunt documentații derogatorii sau nu”, a explicat reprezentanta PeliPartners.
În replică, Stelian Bujduveanu a spus că, da, a fost o greșeală în PUG, cu specificarea dimensiunilor unei parcele, dar „nu poți spune că PUZ-ul nu este o documentație derogatorie, pentru că asta face. Modifică actualul conținut a PUG-ului”, a subliniat Bujduveanu.
„Poate că este o greșeală, dar a afectat toate proiectele imobiliare din București din ultimii 20 de ani” a spus și Oana Bădărău.
Citeste si:
Oana Bădărău - (Sursa foto: wall-street.ro / Ovidiu Udrescu)
Zona Fabrica de Glucoză, dovada că poate exista un parteneriat între autorități și dezvoltatori
Și asta chiar în pofida situației PUZ-urilor sectoriale și a faptului că Bucureștiului nu are un PUG actualizat, modern.
Viceprimarul general al Capitalei a vorbit despre zona Fabrica de Glucoză, unde mai mulți dezvoltatori mari din București, construiesc atât clădirile pe care vor să le vândă pe bani frumoși, dar investesc și în infrastructura necesară zonei, cu acordul autorităților.
„Nu sunt pentru blocarea urbanismului în oraș”, a spus Bujduveanu. „Vrem să începem cât mai rapid un parteneriat cu operatorii privați. Avem exemplul a ceea ce se întâmplă pe Fabrica de Glucoză. Ceea ce mă bucură că am realizat în acest parteneriat este că s-a permis, în baza unui protocol public-privat, operatorilor privați să intervină în domeniul public”, a adăugat viceprimarul general al Capitalei.
Citeste si:
Prezent la eveniment, Mauricio Mesa Gomez a oferit exemplul unui proiect de regenerare urbană în care Cordia a fost implicată în Budapesta.
Mauricio Mesa Gomez - (Sursa foto: wall-street.ro / Ovidiu Udrescu)
„Am colaborat cu primăria orașului, pentru regenerarea unei zone abandonate, care nu avea conexiuni la utilități. Am legat acea zonă de rețelele de utilități, de linia de metrou, am venit cu o zonă verde, comercială și care a devenit una dintre cele mai valoroase zone din Budapesta. Exemple de genul acesta sunt valoroase, pentru că pot fi urmate. Sunt exemple de colaborare privată-publică deschisă și onestă”, a explicat reprezentantul dezvoltatorului imobiliar.
Stelian Bujduveanu a subliniat că exemplul din Fabrica de Glucoză este dovada că se poate întâmpla același lucru și în București, nu doar în Budapesta sau în alte țări.
„Este un exemplu foarte bun” a spus și Mauricio Mesa Gomez. „Pentru prima dată, în 17 ani de când sunt în România, am văzut o colaborare între mai mulți privați”, a adăugat el.
Viceprimarul Stelian Bujduveanu a clarificat însă că nu este un parteneriat public-privat, deoarece noțiunea de parteneriat public-privat nu a fost pusă la punct în România.
„Este un acord de a interveni pe domeniul public de către o entitate privată. Încurajăm cât mai mulți operatori privați să investească în domeniul public. Anul trecut am aprobat 3 proiecte de reamenajare. Un exemplu concret este cel al metroului de la Dimitrie Pompeiu, care urmează să intre în reamenajare. Chiar există această deschidere a municipalității de a lua banul privatului și de a-l introduce în domeniul public”, a mai spus viceprimarul Capitalei.
Bogdan Doicescu, CEO-ul grupului de firme Bog'Art a subliniat și el că trebuie găsită o soluție pentru a rezolva problema blocajului din urbanism, care este una reală.
Bogdan Doicescu - (Sursa foto: wall-street.ro / Ovidiu Udrescu)
„Este clar că urbanismul este cea mai mare provocare. Am dezbătut și în acest panel același lucru. Avem multe proiecte private, dar și publice, care depind și ele de PUZ-uri. Noi, Bog'Art, ca firmă de construcții, stăm în șantier și așteptăm să ne vină toate avizele necesare. Este clar că trebuie rezolvată această problemă”, a punctat reprezentantul Bog'Art.
Bujduveanu: Unele proiecte sunt blocate de angajații primăriei
Viceprimarul general al Capitalei a explicat că unele proiecte nu sunt blocate doar de conducătorii autorității locale și că sunt blocate de unii angajați ai primăriei, iar obligația dezvoltatorilor este să vină la primărie și să se plângă că proiectele lor nu ajung până la conducere.
De cealaltă parte, în piață sunt mulți dezvoltatori și investitori care s-au plâns că nu au ușile deschise în cadrul primăriei.
Stelian Bujduveanu a mai spus că beneficiarii afectați nu fac nici ei presiunea necesară pentru a-și debloca proiectele.
Bogdan Doicescu, a recunoscut că nu prea a existat o voce comună din partea dezvoltatorilor, dar acum au o voce prin Asociația Investitorilor în Real Estate (AREI).
Ar trebui și noi să argumentăm public lucrurile astea printr-o voce unanim agreată și recunoscută de mai multe părți. Dar avem acum AREI. Până acum autoritățile nu aveau cu cine să vorbească. Fiecare mergea și discuta despre alt subiect, cu alt ton sau pentru un alt proiect. Nu exista unitate, dar acum o avem și putem crea un dialog”, a mai spus CEO-ul grupului de firme Bog'Art.
Conferința reConstruct Forum 2023 - State of Real Estate - Build for the Future este organizată de Wall-Street.ro și Start-up.ro și este susținută de partenerii noștri: One United Properties, Bog'Art, Genesis Property, Liebrecht & wooD, nhood, Elco Heating Solutions, Autonom și imod Flowers.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
