Paştele, care simbolizează învierea lui Iisus Hristos, este prima mare sărbătoare creştină după Crăciun (Naşterea lui Iisus Hristos). În România există o serie de tradiţii şi obiceiuri de Paşte.

Tradiția ouălelor colorate

Potrivit tradiţiei, în Joia Mare se vopsesc ouăle, cele mai multe în culoarea roşie, dar în ultimii ani se folosec din abundenţă şi alte culori. În unele zone ale României, precum Bucovina, există obiceiul încondeierii ouălor de Paşte.

Cele mai vechi „condeie” au fost pana de gâscă şi lumânarea, cu al cărui capăt încins la foc se desenau pe ou anumite semne. Ouăle pot fi şi pictate, împodobite cu mărgele sau încondeiate cu frunze (de leuştean sau pătrunjel, în special).

Tradiția ouălor de Paște provine dintr-un obicei premergător creștinismului. A fost prezent atât la popoarele europene cât și la cele asiatice. Astfel, ouăle colorate, în special roșii erau oferite cu ocazia Echinopțiului de primăvară încă de pe vremea romanilor.

Despre proveniența religioasă a ouălor de Paști sunt multe legende. Una dintre ele povestește despre Maria care s-a dus la Iisus când acesta era răstignit pe cruce. În marea ei durere, Maria începu să plângă și puse un coș cu ouă la picioarele lui Iisus. S-a scurs sânge pe ouă, așa că ele s-au înroșit. Văzând ouăle roșii Iisus a spus: „de-acum să faceți și voi ouă roșii împestrițate în aducere aminte despre răstignirea mea”.

Se zice că după învierea Mântuitorului, Maria a făcut ouă roșii și Pască pe care le-a împărțit fiecărui om pe care îl întâlnea pe stradă și-i zicea „Hristos a înviat!”. În trecut, se zicea că ouăle încondeiate în această zi nu se vor strica tot anul.

În ziua de Paşte, dacă se respectă tradiţia, ciocnitul ouălor se face de la cel mai în vârstă către cel mai tânăr (de regulă cel mai în vârstă este primul care loveşte oul). Mai întâi ciocnesc soţii între ei, apoi copiii cu părinţii, după care părinţii cu celelalte rude, prietenii sau vecinii invitaţi la masă. În unele zone există obiceiul unei competiţii a ouălor, cine reuşeşte să spargă mai multe.

În multe zone rurale ale ţării cojile ouălor înroşite sunt aruncate pe pământ pentru fertilizarea holdelor, viilor şi livezilor sau se pun la hrana animalelor.

Mersul la biserică

În noaptea Învierii oamenii merg la biserică și asistă la slujbă. Cine nu merge se zice că se îmbolnăvește și petrece tot anul până la Paștele viitor în neajunsuri și boli.

Una dintre datinile procesiunii este înconjurarea bisericii. Toți credincioșii au în mână câte o lumânare pe care o aprind de la flacăra preotului. Cei fără lumină se consideră a fi ticăloși și netrebnici. La finalul slujbei, preotul din ușa bisericii va oferi enoriașilor pască îmbibată în vin.

Pasca, primul aliment care trebuie consumat în ziua de Paște

Pasca este cea care a dat numele sărbătorii. Este coptura din făină de grâu, din aluat dospit, cu sare și lapte de vacă. Are forma circulară cu impletituri pe margine sau chiar pe mijloc. Împletiturile din mijloc au forma crucii, pe care a fost răstignit Iisus.

Pasca se duce de sâmbătă în biserică, pentru a fi sfințită in dimineata Sărbătorii Pascale. Pasca se coace în joia mare sau sâmbăta, dinainte de Paște. În Transilvania pasca se cocea miercurea și se sfințea la biserică în Joia Mare.

Pasca este primul aliment care trebuie consumat în ziua sărbătorii. Sfirmituri de pască se obișnuia a se da animalelor. Obiceiul pâinii pascale este specific zonei Ardealului și Munteniei.

Stropitul fetelor, una dintre tradițiile de Paște

O tradiţie aparte de Paşte are loc în Transilvania şi se numeşte stropitul fetelor. Pe vremuri, fetele şi femeile erau stropite cu apă de la izvor (în prezent sunt stropite cu parfum), în a doua zi a Paştelui, de către feciorii şi bărbaţii satului. Scopul acestui obicei este ca acestea să rămână frumoase tot timpul anului.

Tot în Ardeal, în noaptea de Înviere, porţile de la casele în care locuiesc fete nemăritate sunt împodobite de flăcăi cu crengi de brad. Fetele stau la pândă, iar a doua zi îi răsplătesc pe flăcăi cu bani sau bucate făcute de ele.

Alte tradiții legate de Paște

  • În Transilvania și Banat se credea că în Joia Mare n-ai voie să dormi ziua. Cel care va dormi va fi puturos, leneș și netrebnic tot anul.
  • Potrivit altei tradiţii care datează din creştinismul timpuriu, în ziua de Paşte se poartă haine noi, un simbol al împărtăşirii noii vieţi a lui Hristos.
  • În vinerea mare se ține post negru, nu se mănâncă, nu se bea și nu se lucrează nimic.
  • În Ţara Moţilor, tinerii băieţi iau în noaptea Învierii toaca de la biserică şi o duc la cimitir, unde au rolul să o păzează de hoţi.
  • În Ţara Bârsei, este recunoscut obiceiul numit Junii Braşovului ce constă într-o petrecere ce adună localnici de toate vârstele şi la care are loc întrecerea aruncarii buzduganului între mai multe cete de tineri.
  • În Maramureş, zona Lăpuşului, copii merg pe la familiile prietene şi vecine să anunţe Înviere Domnului.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri