Ministrul Finantelor, Ionut Popescu: \"De la 1 aprilie vor fi impozitate cu 10% si tranzactiile cu case si terenuri ale persoanelor fizice\" * Proiectul privind despagubirea celor care au depus bani la CEC ca sa-si cumpere Dacii va fi retras * Cei de la FMI sunt foarte porniti sa se declare falimentul la Rafo
- Si la persoanele fizice care fac tranzactii cu imobile se va aplica, incepand cu 1 aprilie, un impozit de 10 la suta pe castig. Dar acest lucru nu se face pentru orice tranzactie imobiliara, ci, in principal, pentru partea speculativa. Daca ai tinut casa doi pana la patru ani (termenul va fi stabilit exact in curand), nu platesti impozit. Dar nu este normal daca o persoana fizica vrea sa construiasca un bloc cu 20 de apartamente, pentru care plateste 400 de euro pe metrul patrat construit si-l vinde apoi cu 1.000 de euro, sa nu plateasca nici un impozit pe diferenta de 600 de euro castigati, cum se intampla in prezent.
- Dar, daca cineva primeste o mostenire, un apartament de la o ruda si vrea sa-l vanda, va plati impozit?
- Nu, nu va plati nimic. Insa daca, de exemplu, cineva si-a cumparat un apartament, l-a renovat si vrea sa-l vanda pentru a-si cumpara o alta casa mai buna, daca-l vinde mai devreme de 3-4 ani, va trebui sa plateasca impozit de 10 la suta pe diferenta. Asta este, trebuie sa plateasca, asa este corect.
- Si impozitul pe dobanzi a speriat multa lume. Exista, de exemplu, pensionari care-si tin economiile la banci si se tem ca vor avea astfel de pierdut. In plus, multi analisti economici sunt de parere ca populatia se va indrepta mai mult spre consum decat sa-si puna banii in banci. V-ati gandit la aceasta situatie?
- Eu nu cred ca se va opri economisirea prin introducerea impozitului pe dobanzi. De exemplu, cineva are un depozit cu dobanda de 12 la suta pe an. In acest caz, impozitul pe dobanda inseamna 1,2 la suta, nu mai mult. Sigur, si aici au fost neintelegeri, spunandu-se: A! eu am o dobanda de 12 la suta pe an, statul imi ia 10 la suta, iar eu raman doar cu 2 la suta. Este clar vorba de o neintelegere. Sigur ca exista si pensionari sau alte categorii cu venituri mici sau medii care economisesc bani. Dar, pe de alta parte, exista oameni care au miliarde de lei in banci. Nu este normal ca aceia sa plateasca un impozit de doar 1 la suta, ca in prezent, iar, pe de alta parte, nici nu poti sa faci o diferentiere intre miliardari si pensionari. Miliardarii si-ar putea imparti depozitele in mai multe banci si la valori mai mici si nu ai cum sa-i urmaresti. Mai este vorba si de un principiu. De ce cineva care castiga 20 de milioane de lei salariu sa plateasca un impozit de 16 la suta, iar altul, care castiga la fel din dobanda, sa plateasca doar 1 la suta? Acest lucru nu este corect. Peste tot in lume sunt impozite pe dobanzi. Principiul este acesta: orice venit se impoziteaza.
- Dar in ceea ce priveste piata de capital? Au existat anumite neclaritati legate de aplicarea acestui impozit. Unii spun ca majorarea impozitului va duce la diminuarea puternica a activitatii bursiere. In aceste conditii, dincolo de negocierile cu FMI, care a fost motivatia care a stat la baza introducerii acestui impozit?
- In primul rand, trebuie sa avem in vedere ca avem o piata bursiera care a crescut, numai de la inceputul acestui an, cu 35-40 la suta. Si eu, care am castigat bani de pe piata de capital, voi plati 10 la suta dupa 1 aprilie. Principiul este urmatorul: nu este normal sa platesti 1 la suta impozit pe castigul de capital in conditiile in care proprietarul unui atelier de pantofi plateste 16 la suta impozit pe profit. Nu era corect. Dupa ce lumea s-a lamurit ca nu se aplica retroactiv, piata a crescut in continuare.
- Totusi, exista o problema legata de modul de impozitare a persoanelor care au atat actiuni care nu aduc castiguri, cat si actiuni care le aduc castiguri bune. Cum vor fi impozitate acestea? Se va face o compensare?
- As vrea, mai intai, sa precizez ce inseamna un impozit de 10 la suta din castig. De exemplu, ai bagat 10 milioane de lei si ai o crestere de 20 la suta. Ajungi la 12 milioane de lei, iar cu un impozit de 10 la suta platesti 200.000 de lei. Or, daca ai un comision de tranzactionare de 2 la suta la valoarea tranzactiei, la 12 milioane inseamna 240.000 de lei, deci mai mult decat impozitul. Dar lumea s-a speriat doar asa, pentru ca spui 10 la suta. Insa este corect sa existe acest impozit. In ceea ce priveste compensarea pierderilor, sa luam un alt exemplu. Cumpar cinci actiuni, dintre care la trei pierd si la doua castig. Legea spune asa: ca voi plati impozit doar pentru cele la care am castiguri, deoarece noi avem o cota unica de impozitare. Intr-adevar exista foarte putine tari unde se merge pe globalizare, insa acolo impozitul poate ajunge si pana la 50 la suta, ceea ce la noi nu este cazul.
- De ce a fost nevoie sa mariti accizele incepand cu 1 aprilie si, mai ales, sa lasati posibilitatea unei majorari suplimentare incepand cu 1 octombrie? Nu este acesta un semnal prost pentru investitorii care si-au facut deja planurile de afaceri?
- Calendarul privind majorarea accizelor convenit cu Uniunea Europeana este minimal. Daca noi am vrea sa le aducem astazi direct la nivelul maxim, Uniunea Europeana nu ar avea nimic de obiectat. Noi nu tinem sa majoram acum acciza si cu cresterea prevazuta pentru anul viitor (desi au avut loc discutii care spuneau ca la 1 aprilie 2005 sa se faca acest lucru), pentru ca am stimula contrabanda. Trebuie sa crestem accizele mai usurel, de aceea am apelat la aceasta formula. Daca nu vor fi suficiente masurile acestea, vom majora si accizele prevazute pentru 2006 in octombrie 2005. Dar speram ca nu va fi nevoie.
- Exista, totusi, o problema avand in vedere ca Legea Codului Fiscal spune clar ca orice modificari de impozite nu pot intra in vigoare mai devreme de anul fiscal urmator. In acest caz, este vorba de 1 ianuarie 2006. Cum veti proceda?
- Aceasta este, intr-adevar, o problema, pe care o vom discuta cu juristii. Dar, daca modificarea este aprobata de Parlament, atunci ea intra in vigoare. Guvernul va adopta aceste modificari printr-o ordonanta de urgenta, care are puterea unei legi si poate modifica Codul Fiscal. Bineinteles ca, ulterior, ordonanta de urgenta va trebui aprobata de catre Parlament.
- Totusi, de ce a fost nevoie sa se majoreze 11 taxe si impozite pentru acoperirea golului lasat de introducerea cotei unice in loc sa se majoreze una singura, respectiv TVA?
- O majorare de 1 la suta la TVA inseamna cam 11.500-12.000 de miliarde de lei la buget. Sigur, era cel mai simplu sa majoram TVA, deoarece se colecteaza cel mai usor. Numai ca o asemenea masura ar fi avut un efect inflationist foarte mare, iar, pe de alta parte, impozitele pe care le-am majorat fac piata mai corecta. TVA platesc toti cetatenii - de la pensionari pana la miliardari - si se aplica si la paine, si la lapte, iar, pe de alta parte, ar fi fost incorect sa ramana un impozit de 1 la suta pentru castigurile de capital. Trebuie precizat ca pe foarte multi oameni nu-i afecteaza impozitele nou introduse. Cred ca 99 la suta dintre acestia nu au treaba cu Bursa. Dar se striga foarte tare, pentru a se crea o atmosfera negativa. Nu am dorit sa crestem TVA-ul, deoarece vrem sa continuam procesul de dezinflatie, pentru ca nu poti ca in 2005 sa ai o inflatie mai mare decat in 2004.
- De ce se tot amana termenele pana la care ar trebui finalizat pachetul de legi pentru combaterea evaziunii fiscale?
- Acesta va fi gata in curand. Colectarea se poate imbunatati si pe legea actuala. Pe mine nu ma impiedica nimic in prezent (cu exceptia esalonarilor si scutirilor care vin din urma) sa execut silit si daca intarzie cu o zi. Nici pe cei de pana acum legea nu i-a impiedicat sa faca acest lucru, insa a fost o problema de atitudine fata de cei care nu-si plateau datoriile. Ei incepeau executarea silita si puneau sechestru pe cea mai rablagita masina din parcare. Se opreau aici. Pe rau-platnic nu-l interesa, acumula in continuare datorii si-si vedea de treaba. Daca vrei sa faci treaba dupa legea de acum, poti sa o aplici la sange: popriri pe toate conturile, sechestru pe active s.a.m.d. Si noi am inceput deja acest lucru.
- Totusi, pana acum nu am auzit de cazuri de mari rau-platnici care sa fi fost executati silit. De exemplu, in cazul RAFO, nu a fost decat o suspendare a ordonantei fostului Guvern. Ce a spus FMI-ul despre acest lucru?
- La RAFO se desfasoara acum un audit, pentru a vedea exact cum sta situatia. Desi fostul ministru Tanasescu si ceilalti membri ai Guvernului PSD spuneau ca FMI a acceptat varianta trecerii datoriilor RAFO si Carom la AVAS, am avut surpriza sa aflam ca cei de la Fond erau foarte suparati pentru ceea ce facusera fostii guvernanti cu cele doua societati. Cei de la FMI sunt foarte porniti sa se declare falimentul la RAFO daca nu se platesc datoriile. Dar problema nu mai este acum a Guvernului, ci a Justitiei.
- S-a anuntat ca a fost nevoie de majorarea acestor impozite pentru a acoperi golul bugetar pentru recalcularea pensiilor, dar si pentru alte proiecte. Ce se intampla, de exemplu, cu proiectul de lege privind despagubirea celor care au depus bani la CEC inainte de 1989 pentru cumpararea de Dacii?
- Acest proiect va fi retras in mod clar si nu va fi sustinut. A mai existat o alta initiativa a d-lui Frunda, care a avut un proiect pe aceasta tema si pe care fostii guvernanti l-au respins, motivand ca procesul de despagubire ar fi durat 400 de ani. Eu cred ca ambele proiecte trebuie retrase si cred ca Guvernul nu le va sustine, deoarece nu sunt sume suficiente la buget pentru despagubirea celor care au depus bani la CEC inainte de '89 pentru a-si cumpara masini.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
