Oamenii de business vor un stil de leadership bazat pe valori. Insa, cum „valorile si cultura unei societati se schimba foarte, foarte greu, inspre deloc”1, va propun sa urmarim atent in 2015 stilul de leadership al noului presedinte, Klaus Iohannis. Pentru inceput, va recomand o serie de stiluri ori caracteristici de leadership si va invit sa enuntati alte trasaturi importante pentru conturarea unui profil de lider la Cotroceni.

Liderul mediator

Presedintele este, conform Constitutiei2, dator sa vegheze la respectarea legii fundamentale si la buna functionare a autoritatilor publice, prin exercitarea functiei de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Ce inteleg eu de aici este ca Klaus Iohannis are oportunitatea sa devina un sfatuitor/ un mediator la capacitate maxima, adica sa fie legat de ceilalti prin sfaturile pe care le da.

De fapt, sfaturile sunt modalitatea prin care intra in legatura cu alti oameni. Forta unui sfatuitor bun se simte in ochii oamenilor, iar pentru ca Iohannis sa devina un lider extrem de capabil, acesta trebuie sa fie intuitiv, cu pareri ferme si increzator. Ce este de facut pentru a vedea la Cotroceni un mediator ferm? Pentru a tine lucrurile in miscare, un lider „trebuie ca, in anumite momente, sa opteze pentru o incetinire pentru a evalua progresul si a se asigura ca lucrurile merg in directia corecta” (StandOut). Un comportament care pare ca i se potriveste lui Klaus Iohannis ca o manusa.

Liderul cu viziune

„Nu putem trai o viata cu adevarat frumoasa fara sentimentul ca tinem de ceva mai mare si mai durabil decat noi”, spune Mihaly Csikszentmihalyi, un profesor maghiar de psihologie si management despre care se vorbeste prea putin in Romania. Ceea ce ne inflacareaza, ca membri ai unei organizatii sau societati, este momentul in care liderii ne ofera un motiv pentru care sa crestem. A urmari realizarea cifrelor de trimestru sau de an nu este cine stie ce lupta. „Ca sa ne inspire, este nevoie de o provocare ce depaseste resursele existente. E nevoie de o viziune asupra lumii care inca nu exista.” (Liderii mananca ultimii)

Am citit discursul lui Klaus Iohannis din Parlament tocmai in aceasta cheie: liderii puternici enunta o provocare in termeni foarte indrazneti, incat membrii organizatiilor conduse de acestia stiu cum sa faca pentru a o solutiona.

”Imi doresc o Romanie scoasa din sfera senzationalului devenit cotidian, o Romanie in care nu este timp de spectacol pentru ca puterea si opozitia lucreaza, si presedintele si Guvernul si Parlamentul lucreaza, fiecare cu atributiile sale si din pozitia sa. Este nevoie de intelegerea clara la nivelul intregii clase politice: nu exista alta cale pentru Romania decat aceea a unei tari eliberate de coruptie".


Conectorul

In strainatate, ca reprezentant al statului roman, presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, dupa ce acestea sunt negociate de catre Guvern. Pe baza acestui prerogativ, Klaus Iohannis trebuie sa devina un lider conector care se intreaba mereu „pe cine pot asocia”. Dar nu un conector asa cum sunt multi pe scena politica (unii au ajuns la inchisoare dupa ce au plimbat spagi intre punctul A si B), ci un liant care vede lumea ca pe o retea de relatii si este entuziasmat de perspectiva asocierii in cadrul retelei sale. In acest sens, Iohannis trebuie sa arate oamenilor ce pot face in mod practic pentru a intra in legatura cu comunitatea. El poate provoca oamenii sa caute noi modalitati de comunicare cu vecinii nostri. Mai important va fi ca proiectul de conectare sa fie sustenabil si presedintele sa mentina legaturile proaspete si noi.

Citeste si:

Liderul care cultiva loialitatea

Barack Obama a avut in prima sa campanie electorala pentru Casa Alba o tema interesanta: el a fost atras de modul in care Abraham Lincoln, presedintele Statelor Unite din timpul Razboiului Civil, era inconjurat de oameni puternici, multi dintre ei fiind rivali politici. Obama a urmat excemplul lui Lincoln si i-a cooptat in echipa sa pe Hillary Clinton si pe Joe Biden. Nu sugerez ca Iohannis trebuie sa-si atraga de partea sa competitorii (este suficient sa comunice cu ei si sa-i medieze), dar presedintele are nevoie de o echipa loiala, diferita ca spirit de echipa de cea e predecesorului sau, Traian Basescu, care nu a reusit sa creasca un succesor politic.

Influentatorul

Klaus Iohannis nu este seful guvernului, puterile sale constitutionale sunt limitate, deci nu detine mecanismele de executie guvernamentala, asa ca o parghie de leadership pe care trebuie sa o dezvolte este aceea de influentator. Ceea ce conteaza cu adevarat pentru un presedinte influentator este sa-l convinga pe celalalt sa actioneze.

Astfel, oamenii (guvernantii, parlamentarii, societatea civila si cetatenii) vor intelege ca Iohannis are o agenda. Doar asa il vor simpatiza cel mai mult, chiar vor avea incredere in presedinte cel mai mult atunci cand agenda lui este clara. Primele mutari ale lui Iohannis arata ca presedintele are o agenda concreta. Spre exemplu, imediat dupa investitura sa, l-a invitat, la Palatul Cotroceni, pe prim-ministrul Victor Ponta, la o intalnire la care au discutat prioritatile guvernarii, actualitatea politico-economica si perspectivele colaborarii institutionale intre presedintie si guvern.

Agenda lui Klaus Iohannis este indrazneata si are o viziune care se refera la ceva mai mare si mai durabil decat noi: „Vreau ca peste 5 ani sa se poata spune ca Romania este tara care a uimit lumea prin transformarea ei”. Viziunea este atragatoare, a fost „vanduta” publicului, urmeaza doar ca presedintele sa creeze o platforma cu valori comune unei societati.

Va reusi? Ce crezi? Ce alte trasaturi de leadership ii vor fi necesare pentru a-si concretiza viziunea? Ce fel de lider va fi presedintele Klaus Iohannis?