Uniunea Europeana (UE) va aloca Romaniei, imediat dupa aderare, minimum 2,5 miliarde de euro anual, pentru dezvoltare in diferite domenii, precum Infrastructura, Mediu sau Agricultura. Din 2010, nivelul acestor alocatii urmeaza sa creasca pana la 3 miliarde euro pe an. Acesti bani vor trebui insa cheltuiti dupa reguli stricte, a avertizat ieri secretarul de stat din Ministerul Integrarii, Leonard Orban, care a amintit de criteriile de prudentialitate foarte dure ale UE.

Pana la momentul accesarii acestor fonduri acordate prin politica de coeziune economica si sociala pentru perioada 2007-2013, Romania trebuie sa pregateasca proiecte de anvergura europeana, a atras atentia seful delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele.

CE cere o strategie pe termen mediu

"Lucram pe baza premiselor ca Romania va deveni membra a UE in 2007 si ca va primi sumele consistente promovate pentru dezvoltare durabila in perioada 2007-2009, de circa 11 miliarde de euro, dintre care 6 miliarde pentru dezvoltare, coeziune economica si sociala, adica prin fonduri structurale si de coeziune", a spus oficialul CE, la seminarul Fondurile structurale si de coeziune".

El a precizat ca la acestea se adauga sume substantiale si pentru dezvoltarea economica in mediul rural. Scheele le-a atras atentia intreprinzatorilor ca dezvoltarea durabila nu se poate realiza doar de catre guvern, fiind nevoie si de cooperarea cu autoritatile locale. El a reamintit astfel ca este nevoie de o completare si corelare intre politicile si programele nationale si cele regionale si locale, "pentru ca altfel nu vor veni banii".

Potrivi lui Scheele, anii ce vor urma pana la aderare sunt importati pentru economia Romaniei, iar societatea civila "nu trebuie sa piarda nici o zi pentru a face fata imenselor oportunitati oferite de UE".

Ambasadorul CE a explicat ca tara noastra are nevoie de un plan national de dezvoltare, care va dura sapte ani si care va sta la baza relatiilor cu UE. El a facut doua recomandari Romaniei. Este vorba de elaborarea si instrumentarea Planurilor de Dezvoltare Nationala si a programelor operationale printr-o colaborare stransa intre organizatiile centrale, regionale si locale si, chiar mai important, pregatirea de proiecte de nivel european, finantate prin documentele strategice mentionate.

"Luati foarte serios in considerare aceste doua lucruri, fara de care fonduri importante nu vor veni. Daca nu aveti planuri de dezvoltare si programe operationale, nu vor veni fonduri. Daca nu aveti proiecte nu vor veni fonduri, pentru ca banii vor fi cheltuiti doar daca sunt proiecte eligibile", a insistat Scheele.

Pentru obtinerea si utilizarea fondurilor structurale, Romania trebuie sa pregateasca Planul National de Dezvoltare, "document de planificare strategica si programare financiara multianuala elaborat pentru un cadru de parteneriat, si care orienteaza obiectivele de dezvoltare nationala ale tarii in concordanta cu cele ale politicii de coeziune economica si sociala a UE", a precizat Scheele.

Decalajul imens al PIB, redus in 20 de ani

Daca fondurile structurale si fondul de coeziune - parte a politicii structurale comunitare care urmareste reducerea decalajului dintre dezvoltarea diferitelor regiuni, sau dezvoltarea statelor membre - vor fi absorbite, Romania va avea nevoie de peste 20 de ani pentru a ajunge la 75% din media PIB-ului comunitar. In aceasta varianta a scenariilor de crestere se are in vedere o crestere economica anuala de 2,5% peste media comunitara. In 2003, PIB-ul Romaniei se afla la nivelul a 35% din media europeana. Scenariul in care tara noastra nu va primi fondurile de coeziune releva faptul ca Romania va inregistra o crestere a PIB de 1,5% pe an, iar in 2050 va avea un PIB sub 75% din media comunitara.

Fondul de coeziune, creat in 1993, este destinat tarilor al caror PIB era de sub 90 la suta din media pe Comunitate tari la care se inscriau atunci Grecia, Spania, Irlanda si Portugalia. Fondul de coeziune urmareste finantarea proiectelor de mediu si de infrastructura pentru transporturi.

In Irlanda, circa 40% din fondurile structurale au fost utilizate pentru training, pentru perfectionarea fortei de munca, precum si in soft. "Grecia trebuie sa dea inapoi UE, pentru proasta gestiune si pentru nerespectarea prevederilor comunitare, privind achizitiile publice, o suma de 500 milioane de euro", a atras atentia la randul sau Leonard Orban.