Rubla s-a depreciat marti cu 19%, pana la peste 80 de unitati pentru un dolar, in ciuda deciziei surprinzatoare a bancii centrale de a urca dobanda cheie cu 6,5 puncte procentuale.

Situatia aminteste de "criza rublei" din 1998, cand Rusia a intrat in incapacitate de plata a datoriilor in moneda locala. La aceasta criza a contribuit insa si costul primului razboi din Cecenia, estimat la 5,5 milioane de dolari.

Criza actuala din Rusia aminteste insa si de criza petrolului din 1980, in urma careia Uniunea Sovietica s-a prabusit cativa ani mai tarziu. Iata ce scria Yegor Gadair catre American Enterprise Institute, prim-ministru al Rusiei in perioada 1991-1994, in 2007:

Cronologia colapsului Uniunii Sovietice a inceput pe 13 septembrie 1985. La aceasta data, seicul Ahmed Zaki Yamani, ministrul petrolului din Arabia Saudita, declara ca monarhia a decis sa isi schimbe radical politica privind petrolul. Sauditii au renuntat la protejarea preturilor petrolului, iar Arabia Saudita si-a recastigat cota pe piata mondiala. In urmatoarele sase luni, productia de petrol in Arabia Saudita a crescut de patru ori, in timp ce preturile au scazut cam in acelasi ritm.

In urma castigarii suprematiei pe piata mondiala de catre sauditi, URSS a inceput sa piarda 20 de miliarde de dolari pe an, iar conducerea a fost pusa in fata unor decizii dificile: sa dizolve blocul comunist est-european, sa reduca drastic importurile de alimente sau sa reduca bugetul pentru industria militara.

Foto: Shutterstock.

Situatia geopolitica din regiune a inceput sa se schimbe odata cu razboiul din Afganistan. In 1974, Arabia Saudita a impus embargo pe aprovizionarea cu petrol a Statelor Unite, insa in 1979 sauditii au inteles ca vor avea nevoie de sprijinul americanilor dupa invazia sovietica din Afganistan. URSS cauta astfel sa castige controlul asupra rezervelor de petrol din Orientul Mijlociu.

Cum a inceput prabusirea colosului cu picioare de lut

Industrializarea socialista impiedica Uniunea Sovietica sa exporte produse procesate (cu valoare adaugata), de aceea economia a ajuns sa depinda de producerea si exportarea unor marfuri de baza. Cu alte cuvinte, Uniunea Sovietica era dependenta de petrol si gaz.

Citeste si:

Intre 1960 si 1980, productia de grau a Uniunii Sovietice a ramas stabila, la 65 de milioane de tone pe an, insa populatia urbana a crescut cu 80 de milioane de persoane in aceeasi perioada. Pe masura ce au aparut problemele cu importurile de grau, rusii au descoperit rezerve uriase de petrol in regiunea Tyumen din vestul Siberiei.

Pe perioada unui deceniu, incepand din 1970, productia de ulei a Uniunii Sovietice a crescut de 12 ori. Piata petrolului este insa una riscanta, avand in vedere elasticitatea ridicata a cererii si aprovizionarii. In cazul URSS, cresterea accelerata a preturilor la petrol a avut un impact mare asupra produsului intern brut, care era de ordinul sutelor in procente. Asa a inceput prabusirea Uniunii Sovietice.

Cativa ani mai tarziu, in 1989, URSS a pierdut controlul asupra Europei de Est, iar in august 1991 s-a scris ultima fila a istoriei colosului sovietic. Documentul care a parafat sfarsitul URSS a venit din partea bancii rusesti Vneshekonombank, care a informat in noiembrie 1991 ca statul sovietic nu mai avea ruble in cufarul national.

Solutia: imprumuturile

Uniunea Sovietica a incercat, in 1989, in urma prabusirii pietei petrolului, sa creeze un consortiu de 300 de bani care sa acorde un imprumut urias Uniunii Sovietice. Doar cinci banci au vrut in cele din urma sa acorde imprumutul, care avea astfel sa fie de 20 de ori mai mic decat era necesar.

Liderul sovietic Mihail Gorbaciov a inteles in 1989 ca avea nevoie de 100 de miliarde de dolari de la tarile vestice pentru a salva economia dependenta de petrol.

Rusia lui Putin si Rusia lui Gorbaciov

La fel ca in perioada de final a Uniunii Sovietice, Rusia este si astazi o economie dependenta de piata petrolului. Rusia are insa o politica mai prudenta in perioada unor preturi ridicate la petrol. Administratia a strans rezerve considerabile de moneda straina, a pastrat o mare parte din veniturile generate de petrol intr-un Fond al Stabilitatii si a avut a politica atenta a cheltuielilor bugetare.

O alta situatie care s-ar putea repeta ar fi "prabusirea liderului", avand in vedere ca regimurile autoritare, in ciuda unei aparente de putere, sunt fragile in perioadele de criza. Astfel, in perioade de relativa stabilitate, societatea poate tolera absenta alegerilor reale, insa atunci cand tara se confrunta cu o perioada dificila, "contractul" dintre liderii autoritari si cei care sunt condusi de acestia, este supus revizuirii.

Sursa foto: Rubla ruseasca/ Shutterstock.