Liderii statelor Uniunii Europene au acceptat sa dea curs initiativei de creare a unei noi Agentii europene pentru frontiere, care ar urma sa aiba autoritatea de a se deplasa la frontierele unei tari, in pofida opozitiei guvernului national. "Atunci cand premierul controversat al Ungariei, Viktor Orban, sugera in septembrie, ca alte tari sa protejeze frontierele Greciei daca autoritatile elene nu reusesc acest lucru, ideea era considerata o provocare, potrivit Mediafax.

Trei luni mai tarziu, initiativa se apropie de a deveni un element al politicilor comunitare", comenteaza Financial Times. Publicatia britanica scrie ca noua politie de frontiera ar urma sa reprezinte una dintre cele mai mari cedari de suveranitate nationala de la crearea zonei euro.

"Diplomatii se asteptau ca propunerea controversata formulata de Comisia Europeana sa divizeze din nou liderii europeni, asa cum s-a intamplat cu aproape toate deciziile politice - incepand de la misiunile de cautare si salvare in Mediterana pana la distribuirea a 160.000 de refugiati, in timpul crizei imigratiei. In schimb, aproape toti liderii statelor UE au sustinut propunerea, acceptand chiar sa o implementeze in cel mult sase luni, in efortul de a rezolva criza imigratiei", noteaza Financial Times.

Potrivit oficialilor prezenti la summit, singura obiectie a fost formulata de Grecia, premierul Alexis Tsipras intreband ce pot face agentii europeni in plus fata de politia statala. La originea actualei initiative se afla Franta si Germania, care au trimis o scrisoare comuna Comisiei Europene cu sugestii pentru elaborarea unei propuneri legislative oficiale. Premierul Ungariei a salutat initiativa. "Daca un stat membru UE nu este capabil sa isi indeplineasca atributiile, celelalte au dreptul de a asigura protectia frontierei externe a UE. Avem nevoie de aceste instrumente si masuri suplimentare", a spus Viktor Orban. Chiar si Slovacia, care a initiat o actiune judiciara impotriva Bruxelles-ului pentru a contesta sistemul de distribuire a refugiatilor, sustine propunerea.

"Trebuie sa adoptam o pozitie pana in iulie 2016 referitoare la aceasta structura", a explicat presedintele Consiliului European, Donald Tusk. Comisia Europeana a propus oficial, marti, crearea unei politii europene antiimigratie, care ar urma sa aiba 1.500 de membri si va putea fi detasata rapid la frontierele externe ale Uniunii Europene printr-o decizie luata la Bruxelles care va putea fi blocata doar cu o majoritate a statelor membre.

Proiectul, care va avea nevoie de aprobarea statelor membre, prevede infiintarea unei noi structuri cu efective terestre si maritime pentru protejarea frontierelor externe, prin inlocuirea actualei Agentii pentru frontiere - Frontex. Forta de reactie va ar urma sa aiba un buget de 322 de milioane de euro pana in anul 2020. Comisia Europeana vrea sa aiba prerogativul de a mobiliza efectivele noii politii pentru frontiere fara consimtamantul statelor membre, o idee respinsa de unele tari.

"In contextul in care avem principiul libertatii de circulatie fara frontiere la nivel comunitar, protejarea frontierelor externe trebuie sa fie o responsabilitate comuna", a explicat Frans Timmermans, prim-vicepresedinte al CE, citat de Reuters. "Noua forta de reactie ar urma sa poata interveni rapid in situatii de criza", a subliniat Timmermans, precizand ca efectivele comunitare vor putea fi detasate intr-o zona vulnerabila a frontierelor in cateva zile. Cu toate acestea, alti oficiali UE au dat asigurari ca, desi proiectul prevede un sistem decizional centralizat, o decizie de mobilizare a noilor efective comunitare va putea fi blocata printr-o majoritate a statelor membre. Nu este clar daca va fi o majoritate simpla sau una calificata.

Citeste si:

"Ceea ce facem este aprofundarea integrarii europene. Proiectul ne va permite sa mergem inainte intr-un mod mai unit si mai determinat", a explicat Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru Migratie, Afaceri Interne si Cetatenie. Insa planul a atras rezistenta unor state membre. "Propunerea inseamna impingerea pe usa din spate a unor masuri de incalcare a suveranitatii. Nu vom accepta asa ceva", a reactionat eurodeputatul grec Notis Marias.

Alti politicieni au atras atentia ca respingerea acestei propuneri va insemna sfarsitul Spatiului Schengen. "Daca frontierele externe ale Uniunii Europene nu sunt sigure, frontierele interne vor fi reinstaurate. Daca avem probleme comune, trebuie sa avem si solutii comune", a apreciat eurodeputatul spaniol Esteban Gonzalez Pons. Actuala Agentie pentru frontiere (Frontex), care coordoneaza politiile statelor membre, are 400 de membri. Conform unor propuneri, nivelul personalului ar urma sa ajunga la 1.000 de membri pana in anul 2020. In plus, statele membre vor trebui sa contribuie la forta de reactie rapida, care ar urma sa aiba 1.500 de membri.

Proiectul reprezinta o ultima incercare de salvare a sistemului european de libera circulatie fara pasaport (Schengen) prin crearea unei forte europene de politie, asa cum cer de mult timp Franta si Germania. Marea Britanie si Irlanda nu participa la intregul sistem european in materie de migratie, astfel ca nu vor fi obligate sa contribuie la noua structura comunitara. Liderii europeni discuta de peste 15 ani despre posibilitatea infiintarii unei politii la nivel comunitar, dar initiativele au intampinat rezistenta statelor membre, care argumenteaza ca monitorizarea si protejarea frontierelor sunt atributii specifice suveranitatii nationale.

Grecia, spre exemplu, a acceptat abia recent propunerea UE de a primi echipaje pentru patrule la frontiere, pe fondul criticilor privind numarul mare de imigranti extracomunitari intrati pe teritoriul elen si ajunsi in Europa Occidentala. Unul dintre cele mai contestate elemente va fi prerogativa Comisiei Europene de a decide mobilizarea efectivelor noii Agentii pentru protectia frontierelor. Noua forta va avea acces si la frontierele externe ale unor state membre Schengen care nu fac parte din Uniunea Europeana, precum Norvegia. Chiar daca statele membre vor fi consultate, nu vor avea posibilitatea de a bloca prin veto o decizie unilaterala a Comisiei Europene de a mobiliza efective la frontiere.