Kazahstan invata de la Moscova sa faca presiuni asupra firmelor petroliere

Kazahstan a oprit luni lucrarile de la Kashagan si a facut presiuni asupra companiei Eni din cauza intarzierilor si a cresterii costurilor lucrarilor de la acest camp, semnaland insistente legate de reevaluarea modalitatii de impartire a profiturilor. 

"Cred ca partenerii vor fi dispusi sa ia in considerare partea de profit pentru a asigura progresul lucrarilor", a spus o sursa avizata care a refuzat sa fie identificata, citata de Reuters. 

Miscarea Kazahstanului, care a invocat mai ales motive de ordin ecologic, seamana cu cea facuta de Rusia cu grupul de compnaii conduse de Royal Dutch Shell, al carei sfarsit a fost cedarea unei parti a proiectului pentru petrol si gaze naturale Sahalin 2. 

"Kazahii par sa fi invatat cateva lucruri de la rusi despre felul in care sunt gestionate proiectele care depasesc bugetul si intarzie si despre cum pot fi folosi aceste cunostinte ca sa obtina mai multe avantaje economice", a spus un analist de la Man Securities, Neill Morton, citat de Reuters.

Incurajate de scumpirea petrolului, guvernele din lume incearca sa obtina castiguri mai mari de la firmele care exploreaza campuri petrolifere si de gaze naturale, o tendinta pe care unii analisti o considera "nationalism de resurse", mai noteaza Reuters. 

In proiectul de la Kashagan companiile Eni, Exxon Mobil Corp, Total SA si Shell detin fiecare cate 18,5% din actiuni, iar firma ConocoPhilips are 9,3%. 

Compania petroliera de stat din Kazahstan, KazMunayGaz, are doar 8,3% din actiunile acestui proiect, la fel ca si compania japoneza Inpex Corp. 

Kazahstan a amendat deja consortiul cu 150 milioane dolari pentru o intarziere mai veche. Analistii spun ca noua divergenta ar putea fi reglata printr-o plata in avans sau prin schimbarea felului in care este impartita productia in contractul asociat proiectului. 

"Consideram ca aceasta miscare reprezinta un efort al Kazahstanului de a castiga mai mult din acest acord", se spune intr-un raport al analistilor de la casa moscovita de brokeraj Aton. 

"Consideram aceste stiri ca fiind potential pozitive pentru KazMunayGaz, care ar putea obtine o parte mai mare din proiect, desi costurile majorarii detinerii mai trebuie inca negociate", mai arata raportul analistilor de la Aton. 

Exista voci in guvernul kazah care sunt nemultumite din cauza a ceea ce considera acum ca fiind termeni generosi semnati cu firme straine in anii 1990 cand Kazahstan avea nevoie de investitii ca sa depaseasca o criza post-sovietica, spun surse avizate, citate de Reuters. 

In primele faze ale proiectului, 80% din venituri au fost destinate acoperirii costurilor, iar restul de 20% au reprezentat "petrolul profit", a mai spus sursa, care nu a dorit sa fie identificata. 

Economia Kazahstanului are o evolutie pozitiva si a crescut pana la 10,3% in primul trimestru. Proiectul de la Kashagan va dubla productia de petrol a Kazahstanului, si va impulsiona cresterea economica. 

Intarzierile si depasirea costurilor in proiectul de la Kashagan a iritat mult timp oficialii kazahi.

Productia de petrol urmeaza si inceapa in anul 2010, cu cinci ani mai tarziu decat fusese planificat initial. Guvernul kazah a spus ca se asteapta la o crestere a costurilor pana la 136 miliarde dolari, de la 57 miliarde dolari. 

Observatorii noteaza ca guvernul kazah are nevoie de abilitatile tehnice ale firmelor straine, fapt care ii reduce puterea de negociere si se asteapta la o plata in avans mai mare. 

"Este nevoie de companiile straine ca acest proiect sa poata fi terminat", a spus un avocat din industria energetica. "Cred ca lucrurile nu cantaresc la fel de greu ca in cazul proiectului Sahalin 2", a adaugat avocatul. 

Analistii din sectorul petrolier spun ca nivelul profitului din petrol al Kazahstanului nu ar determina o scadere a cotatiei actiunilor companiilor. 

Fostul ministru kazah al energiei, Baktykozha Izmukhambetov, a declarat, in urma cu aproximativ doua luni, ca guvernul purta negocieri pentru revizuirea cotei de profit in petrol a Kazahstanului pana la 40% de la 10%. 

Impactul unui astfel de acord asupra actiunilor companiei Eni ar fi ignorat, desi un eventual esec ar putea impiedica incercarile companiei de a concura cu rivali mai mari, a spus un analist de la Morgan Stanley, Theepan Jothilingam, citat de Reuters. 

"Finalizarea cu succes a proiectului va fi folosita ca standard pentru determinarea perceptiilor din sector si din piata financiara referitoare la puterea lui Eni de a concura cu marile companii din sectorul energetic", a spus Jothilingam.