Tag Heuer, ceasul care a ajuns in spatiu

Tag Heuer este unul din cei mai renumiti si respectati producatori de ceasuri din lume. Compania a fost fondata in St Imier, Elvetia, de catre Edouard Heuer. Producatorul a ajuns rapid sa fie un sinonim al masurarii timpului cu cea mai mare exactitate, identificandu-se si ca unul din cei mai renumiti producatori de cronografe din lume prin numeroasele patente tehnologice pe care le detine.

Cronograful este un ceas cu aratatoare de ora si de minute, la care un mecanism permite, prin simpla apasare a unor butoane, sa demareze, sa opreasca si sa puna la zero aratatorul indicator al secundelor. Acest aratator se afla pozitionat de obicei in centrul cadranului. Indicatia timpului nu este afectata de manipularea partii de cronograf. Cronograful cu doua butoane a aparut mai tarziu, un buton permitand pornirea si oprirea aratatorului cronografului, iar cel de al doilea fiind folosit in mod exclusiv pentru aducerea aratatorului la zero. Asemenea cronografe permit masuri prin aditionare, adica masurarea timpului poate fi oprita si apoi continuata de la ultima oprire.

Cronograful a fost inventat de catre un francez, Rieussec, in anul 1821. Acesta a obtinut si un patent pentru tehnologia sa un an mai tarziu. Edouard Heuer a obtinut la noua ani de la fondarea companiei sale sa patenteze unul din primele cronografe pentru ceasurile de buzunar. In 1882 a fost demarata producerea in masa a cronografelor, acestea fiind sub forma ceasurilor de buzunar.

Inovatiile tehnologice ale Heuer nu s-au oprit aici. In 1895 a fost patentata carcasa rezistenta la apa, iar in 1914 a fost lansat unul din primele cronografe de mana. Producatorul elvetian a simtit potentialul pe care il poate avea acest segment, persoanele cu o situatie materiala buna dorind sa aiba un ceas cat mai sofisticat, desi functiile sale nu erau neaparat folosite.

Anul 1915 a adus doua realizari tehnologice pentru producatorul elvetian: lansarea liniei Aquatic, primul ceas rezistent la apa, si obtinerea unui patent pentru carcasa rezistenta la socuri. Cronograful Heuer de mana rezistent la apa a fost lansat abia in 1939, dar compania s-a remarcat pana in acel moment prin precizia exceptionala cu care masoara trecerea timpului.

In 1916 a fost inventat sistemul Micrograph, care a permis masurarea timpului cu o precizie de o sutime dintr-o secunda. Inovatia Heuer a facut ca producatorul sa fie ales drept furnizorul exlusiv al intrumentelor de masurare a timpului pentru trei editii ale Jocurilor Olimpice, intre 1920 si 1928. In plus, cronografele companiei au inceput sa fie folosite si in alte sporturi, precum schi-ul si competitiile automobilistice, unde precizia sutimelor de secunda este foarte importanta.

Cronograful este vital in competitile automobilistice. Pe langa faptul ca poate diferentia timpii competitorilor, ajuta si la masurarea vitezei. Practic, cu ajutorul sau se masuara perioada de timp in care o masina parcurge 1.000 de metri, cronograful indicand automat viteza in kilometrii pe ora.

Compania a lansat in 1933 primul cronograf de bord pentru industria auto si aviatica. Poate cel mai cunoscut reper temporal in istoria companiei este acela ca Heur este primul producator de ceasuri din Elvetia care a ajuns in spatiu. John Glenn a purtat in 1962 un cronograf Heuer cand a pilotat in jurul Pamantului naveta Mercury Atlas 6, ceasul sau fiind pornit in timpul zborului ca ceas secundar al expeditiei.

Inovatiile tehnologice au fost 'la ordinea zilei' si in anii urmatori. Primul cronograf cu cuart (1975), primul cronograf cu display electronic (1977) sau masurarea miimilor de secunda (1966) reprezentand alte repere importante in istoria companiei. Compania a sponsorizat de asemenea Scuderia Ferrari fiind in acelasi timp si 'ceasornicarul' echipei de Formula 1 cat si a echipei de schi a Elvetiei.

Astazi, toate marile case de orologie din lume au in colectia proprie un cronograf. Un drum pe care Heuer a pasit in urma cu 147 de ani. Compania a fost preluata in 1985 de Techniques d'Avant Garde, un producator de componente high-tech pentru monoposturile de Formula 1. Compania elvetiana a ajuns intr-un final in portofoliul celui mai mare grup din industria mondiala a luxului, LVMH, fiind preluat in 1999 pentru 739 milioane de dolari.