In noaptea de 12 spre 13 iunie 1990, autoritatile au intervenit in forta pentru a imprastia "golanii" care se aflau de 52 de zile in Piata Universitatii. Seara, la televiziune publica putea fi auzit comunicatul presedintelui Ion Iliescu, care chema ajutorul fortelor "constiente si responsabile" impotriva grupurilor extremiste.

Mineriada din 1990

Mineriada a pus capat protestului anticomunist din Piata Universitatii, care a inceput cu un miting al PNTCD in Piata Aviatorilor, in 22 aprilie. Din acea zi, manifestantii au ocupat permanent Piata Universitatii, numarul lor crescand de la o zi la alta dupa ce, in 24 aprilie, in Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN), Ion Iliescu i-a numit "golani". In 20 mai 1990, Ion Iliescu si FSN castiga alegerile parlamentare si prezidentiale. Oamenii din Piata Universitatii protestau fata de instaurarea unei puteri "neocomuniste" reprezentate de regimul lui Ion Iliescu si cereau adoptarea punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara, independenta Televiziunii si aflarea adevarului despre Revolutie. De la balconul Facultatii de Geologie, numit "tribuna democratiei", au vorbit in acele zile peste o mie de persoane - personalitati, dar si simpli cetateni -, iar Piata Universitatii, declarata "libera de neocomunism" si "kilometrul zero al democratiei", a fost tranzitata de sute de mii de oameni.

In dimineata zilei de 13 iunie 1990, in jurul orelor 03.00 - 04.00 dimineata, fortele de ordine au distrus corturile celor aflati in piata si au facut arestari. In jurul orei 9.00, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit in Piata Universitatii scandand: "IMGB face ordine", "Moarte intelectualilor" si "Noi muncim, nu gandim", dar au parasit apoi zona. Doua cordoane de trupe ale Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista (USLA) au inconjurat apoi piata cu autobuze din dotarea Politiei, atmosfera devenind tot mai tensionata. Au izbucnit violente intre manifestanti si trupele USLA, fiind aruncate pietre si cocteiluri Molotov, iar autobuzele Politiei fiind incendiate. Au fost atacate si incendiate sediile Politiei Capitalei, Ministerului de Interne si SRI.

mineriada din 1990

Intr-un comunicat citit la TV si radio, presedintele Ion Iliescu spunea: "Este clar ca ne aflam in fata unei tentative organizate de a rasturna prin forta, prin violenta dezlantuita, conducerea aleasa in mod liber si democratic la 20 mai 1990. Ne adresam tuturor cetatenilor Capitalei, in numele democratiei castigate prin alegeri libere, sa respinga cu toata hotararea actele iresponsabile de violenta si sa sprijine organele de ordine in restabilirea situatiei de calm si legalitate. Chemam toate fortele constiente si responsabile sa se adune in jurul cladirii guvernului si televiziunii pentru a curma incercarile de forta ale acestor grupuri extremiste, pentru a apara democratia atat de greu cucerita".

In seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petrosani spre Bucuresti, iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre Bucuresti. Ajunsi in Gara de Nord, in 14 iunie, la ora 04.00, minerii condusi de Miron Cozma s-au deplasat catre Piata Universitatii, dupa cum le ceruse Ion Iliescu, de la balconul Guvernului: "Ma adresez dumneavoastra, multumindu-va pentru raspunsul de solidaritate muncitoreasca pe care si de asta data l-ati dat, la chemarea noastra. Delegatia de mineri, in frunte cu domnul Cosma, se va deplasa in Piata Universitatii, pe care vrem sa o reocupati dumneavoastra".

In Piata Universitatii, minerii au pretins ca refac rondurile de flori distruse de corturile manifestantilor si au patruns in incinta Facultatii de Geologie, unde au ocupat balconul si au devastat sediul Ligii Studentilor. La fel s-a intamplat si la Facultatea de Litere si cea de Matematica, precum si la Institutul de Arhitectura Ion Mincu. Numerosi profesori si studenti au fost atunci batuti. Minerii au mai devastat sediile PNTCD si PNL si au ocupat Televiziunea Romana.

mineriada din 1990

Citeste si:

Toti cei "banuiti a fi intelectuali" au fost batuti, urcati in dubele Politiei si interogati la o unitate militara din Magurele. In ziua urmatoare, la orele pranzului, minerii au fost urcati in autobuze si transportati la Romexpo, unde Iliescu le-a multumit. Imediat dupa aceasta au fost condusi la trenurile care ii asteptau in Gara de Nord si transportati in Valea Jiului.
Opinia publica internationala condamna evenimentele de la Bucuresti, reflectate de posturile de televiziune si marile cotidiene din toata lumea. Departamentul de Stat al SUA a transmis atunci ca "actiunile autorizate de presedintele Iliescu si Guvernul sau au lovit in inima democratiei romane".

In 16 iunie 1990, Guvernul transmitea intr-un comunicat ca a dispus "luarea unor masuri concrete si hotarate pentru anchetarea si tragerea la raspundere penala a celor vinovati, precum cercetarea actelor de molestare reclamate in zilele urmatoare", mentionand ca au fost retinuti 1.021 de suspecti. In urma incidentelor sangeroase din 13 - 15 iunie, au murit zeci de oameni, dintre care doar sase au fost identificati si recunoscuti. De asemenea, 746 de persoane ranite, sase femei violate si peste o mie de "barbosi, intelectuali, studenti din Universitate si Arhitectura" retinuti ilegal fac parte din bilantul negru al evenimentelor din vara anului 1990 din Bucuresti.

In luna februarie, cercetarile in cazul Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990 au fost reluate dupa 25 de ani de la evenimente, perioada in care au fost emise mai multe decizii de neincepere a urmarii penale, unele victime ajungand sa fie despagubite la CEDO in absenta unei hotarari judecatoresti in tara. In 17 septembrie 2014, Romania a fost obligata sa continue investigatiile in dosarul Mineriadei, in urma unei decizii a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Aceasta instanta sublinia, la acel moment, obligatia statului roman de a face dreptate victimelor crimelor impotriva umanitatii, indiferent de timpul scurs de la savarsirea acestora.

mineriada din 1990

Marea Camera a CEDO a constatat ca Romania a incalcat articolele 2, 3 si 6 din Conventia europeana a drepturilor omului, dupa ce reclamantii Anca Mocanu, Marin Stoica si Asociatia 21 Decembrie 1989 s-au plans de ineficienta cercetarilor interne cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul roman sa ii plateasca Ancai Mocanu, al carei sot a fost ucis de un glont in timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru incalcarea articolului 2 - dreptul la viata - din Conventia europeana a drepturilor omului, si lui Marin Stoica, batut si ajuns in coma in ziua de 13 iunie 1990, in sediul TVR, 15.000 de euro, pentru incalcarea articolului 3 - interzicerea torturii - din Conventie.

In 5 februarie, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a infirmat rezolutiile de neincepere a urmaririi penale in cazul evenimentelor din iunie 1990. In 9 martie, judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au constatat ca solutia Parchetului este legala si temeinica. Decizia ICCJ este definitiva, dosarul fiind repartizat unui procuror care va emite, in baza probelor stranse, o rezolutie. Acest procuror urmeaza sa stabileasca daca se impune fie trimitere in judecata a celor implicati in dosar, fie clasarea cazului.

In urma deciziei, fostul lider al minerilor din Valea Jiului Miron Cozma spunea ca are o "mare satisfactie" ca dosarul mineriadei va fi redeschis, sustinand ca pentru fostul presedinte Ion Iliescu exista o singura pedeapsa - "condamnare pe viata pentru crime impotriva umanitatii". Fostul sef de stat Ion Iliescu declara, la randul sau, ca oricine este liber sa analizeze si sa comenteze evenimentele de atunci si ca nu este nicio problema daca cei interesati sau istoricii se ocupa si de acele momente.

Intrebat daca crede ca redeschiderea acestui dosar il vizeaza in vreun fel sau il va afecta, Iliescu a raspuns: ”De ce? Nu. Am fost contemporan cu evenimentele si am avut niste raspunderi, dar asta (redeschiderea dosarului, n.r.) e cu totul altceva”. ”Oricine este liber sa analizeze, sa comenteze evenimente traite, mai apropiate, mai indepartate, nu e nicio problema”, a adaugat Iliescu.

El a aratat ca in 13-15 iunie 1990 au fost ”niste fenomene si niste manifestari” pe care le-a trait si care au constituit ”factori perturbatori ai vietii sociale, incepand cu organizarea societatii romanesti”. ”Asa ca e firesc ca toti oamenii interesati, istorici, cei care vor sa descifreze sensul evenimentelor, sa se ocupe inclusiv de asemenea momente. Nu e nicio problema”, mai spunea Iliescu.

Sursa foto: Agerpres foto