Peste 14 milioane de oameni și-au părăsit casele de la invadarea Ucrainei de către Rusia, potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU), iar cel mai mare număr dintre aceștia (aproape 3,5 milioane de ucraineni, dintre care 90% femei și copii) au plecat în Polonia. Cum gestionează Polonia una dintre cele mai mari crize migratoare din istorie ne-a explicat E.S. Dl. Maciej Lang, ambasadorul Poloniei la București.

„Având în vedere scara imensă a acestui fenomen, am avut nevoie de soluții sistemice. Astfel, în primele două săptămâni a fost adoptată o lege care prevede, printre altele, că fiecare refugiat din Ucraina poate solicita un cod numeric personal polonez. Cu ajutorul acestui CNP, aceștia au acces la piața muncii, la serviciile medicale și la educație. Până la finalul lunii aprilie peste un milion de ucraineni obținuseră acest CNP polonez”, a explicat ambasadorul Poloniei, într-un interviu acordat Wall-Street.

Dintre cei care au obținut acest CNP, până la finalul lunii aprilie, peste 100.000 se angajaseră deja și tot ațâția copii beneficiaseră de serviciile de educație puse la dispoziție de statul polonez. Și pentru că toți refugiații au fost găzduiți de familiile poloneze, statul polonez a legiferat și acordarea unui ajutor financiar echivalent cu 42 de lei/zi de refugiat.

Sunt impresionat de cum a reacționat societatea poloneză, a fost o reacție spontană de o enormă solidaritate.

E.S. Dl. Maciej Lang (foto), ambasadorul Poloniei la București

E.S. Dl. Maciej Lang, ambasadorul Poloniei la București

Pe lângă primirea refugiaților, Polonia a devenit și un mare hub umanitar pentru ajutoarele trimise în Ucraina, ocazie cu care autoritățile poloneze au simplificat procedurile vamale.

“Pe la granițele poloneze au trecut 15.000 de transporturi umanitare pentru Ucraina, însă ajutorul care este acum trimis în Ucraina acoperă doar 15% din nevoi, deci trebuie să accelerăm procesul de ajutor”, mai spune diplomatul polonez.

Polonia are însă nevoie de ajutor financiar pentru toate aceste eforturi de susținere a Ucrainei, dar până acum UE „nu a plătit niciun cent” pentru îngrijirea refugiaţilor, potrivit premierului polonez Mateusz Morawiecki, deși pe 24 martie, eurodeputații au aprobat propunerea Comisiei de redirecționare a fondurilor disponibile înspre țările UE care adăpostesc oameni alungați de agresiunea rusă prin Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE).

La aceste fonduri s-ar putea adăuga 10 miliarde de euro suplimentare din fondul React-EU - creat ca o punte între măsurile de urgență Covid și fondurile de coeziune.

De asemenea, Parlamentul a extins cu un an - până la mijlocul lui 2024 - perioada în care operează Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare, precum și Fondul pentru Securitate Internă. Această extindere permite țărilor UE să redistribuie urgent fonduri nefolosite pentru a gestiona fluxul de refugiați din Ucraina și este de așteptat să elibereze în jur de 420 de milioane de euro ca sprijin suplimentar pentru cazare, hrană, îngrijiri medicale sau personal în plus.

“Acest război a demonstrat că Rusia se simte puternică când noi, ceilalți, suntem slabi. Dar, de fapt, noi nu eram slabi, doar inconștienți de cât de puternici putem fi dacă suntem uniți, coerenți și coordonați”, mai spune ambasadorul polonez în România.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Roxana Grosu
Roxana a absolvit Facultatea de Litere , fiind și traducător autorizat de engleză și franceză. Are o experiență de peste 15 ani în presă și comunicare, este grammar nazi și pasionată de istoria artei. Ca jurnalist, a lucrat pentru publicații precum Businessmen's, Bucharest Business Week , România Liberă - unde a fost editor coordonator - și Wall-Street.ro . De-a lungul carierei jurnalistice, Roxana a scris pe domenii precum diplomație , turism , aviație , retail ,...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri