Indiferent daca esti designer sau un client, Horia Oane, antreprenor roman si CEO al studio-ul de design si branding” BroHouse, sustine ca “sigur ca ai auzit “lucruri” despre aceste competitii publice de design. Sunt convins ca ai auzit macar de competitia nationala “Logo Bucuresti” sau despre competitia “Logo Centenarul Marii Uniri”. Inca nu? Poate atunci stii ceva despre marea competitie pentru ”Logo Presendentia Consilului EU 2019” sau “Logo orasul Galati”? Lista e si mai lunga.
Un lucru e cert: Romania ultimilor 2 ani, continua el, a fost extrem de bogata in concursuri publice de design, extrem de dezbatute si mediatizate. Concursurile de design ne ofera de ceva timp un element de stralucire si drama in spatiul public reusind sa ne capteze intreaga atentie si imaginatie. Aceste competitii publice ne ofera un sentiment placut de libertate, deschidere si transperanta spre deosebire de relatia traditionala dintre client-designer unde totul se intampla noaptea cu luminiile stinse si in mare secret. “Daca intentionezi sa participi la vreun concurs public de design din Romania, te invit sa iei o pauza si sa te gandesti la urmatoarele”:
1. Nu exista nici o promisiune de implementare
In general primarii/ministrii care organizeza aceste competitii sunt doar niste simplii “copy-paste” a unor proiecte incheiate cu succes in Occident. "Au facut si ailalti, facem si noi ca ei". Dintr-o lipsa parca de proiecte fierbinti pe agenda publica doresc sa inceapa proiecte grandioase de imagine. Mentalitatea asta de concurs public este o practica stupida si prost inteleasa de politicieni de a comunica transparenta pe piaţa libera a serviciilor si acces corect care sa combata situatiile frecvente de favoritism si nepotism. In practica, majoritatea solutiilor castigatoare din aceste concursuri publice nu ajung sa fie implementate sau continuate, de regula acestea “mor” imediat dupa anuntarea castigatorului. Sunt doar “spectacole de divertisment” care ocupa atentia publica de la adevaratele obiective sau scopul final al acestora. Mult fum.
Citeste si:
2. Cantitate peste calitate
Imi pare rau sa va spun, dar concursurile de design sunt de obicei populate de tineri care nu prea au nicio experienta in aceasta disciplina. Majoritatea concursurilor sunt pline de personaje care participa din curiozitate sau altii care cred ca concursurile de design sunt o modalitate usoara de a face “niste euro”. Cuvantul „design” inseamna un proces de personalizare creativa care este condus de scop, planificare si intentie. Faptul ca cineva poate opera Photoshop sau Illustrator la un nivel de baza nu ii face sa fie un designer. Dar asta nu impiedica pe nimeni sa intre intr-un concurs de design.
Stiti care este timpul petrecut pe un design mediocru al unui logo-ului intr-un concurs de logo-uri? Aproape o ora, cu sau fara pauza de pranz. De exemplu, logo-ul “lupul dacic” pentru Presedentia Romaniei EU 2019, a fost realizat de un pusti de 15 ani, timp de 2 ore, fara sa iasa din camera. Nu am nimic cu tanarul, insa acesta este design-ul in Romania. E accesibil si e pentru toata lumea.
Citeste si:
Astazi design-ul a ajuns sa fie un “cimitir” pentru toata lumea. In Romania zilelor noastre, termenul de "specialist" a ajuns sa se deterioreze semnificativ. Daca te pricepi esti suspect. Toata tara este priceputa si plina de specialisti. Nu mai stim sa facem diferenta clara intre un specialist autentic de cariara si amatori. Acum, frumos este sa fii amator.
3. Concursurile de design sunt un business prost
Design-ul e secundar pentru un practician. Un profesionist nu o sa-ti ofere niciodata un design de 30 minute construit numai pentru estetica, pentru ca arata “misto”. El petrece timp in bucataria business-ului tau, cu bune cu rele, uitandu-se cu atentie la planul tau de afaceri, misiunea companiei tale, la modul de lucru cu oamenii si multe alte aspecte privind practicile tale de business.
Citeste si:
In concursurile publice nu exista prea multa corespondenta intre client si "designeri", de aceea toate sperantele, intrebarile si raspunsurile se indreapta catre Brief. Insa aici e o problema. Daca citesti aceste materiale ramai halucinat de cine redacteza aceste brief-uri. Este o treaba complicata sa compui un asfel de document fara a crea confuzii, ambiguitati, etc. Valoarea ideilor si solutiilor inscrise intr-un concurs public depind in mare masura de valoarea brief-ului. Un brief bun poate asigura alinierea cerintelor si a asteptarilor.
Design-ul e contextual. Fara acest document extrem de important, ramane doar un exercitiu de design de dragul designului. Majoritatea solutiilor se indreapta spre factorul "wow" - proiectand ceva care ar putea sa te faca "wow", dar de cele mai multe rateaza obiectivele proiectului, transformand competitia intr-un „concurs de frumusete”.
Citeste si:
4. Juriul care decide castigatorul
Mai exista o alta problema serioasa in aceste competitii publice. Si anume juriul care trebuie sa decida castigatorul si solutia cea mai buna. Teoretic ar trebui ivitati doar oameni din agentii si studio-uri de branding si publicitate. Pe scurt, profesionisti, specialisti cu ani indelungati de cariera si proiecte remarcabile. Numai in Romania se aduc sefi de sindicate, decani, academicieni si moderatori de emisuni TV. Nu reusesc sa inteleg cum acesti distinsi domni isi contureaza judecati, opinii, reguli, critici si in final aleg propunerea castigatoare. Am tot respectul pentru acesti domni, poate sunt foate buni in domeniile lor, dar sunt convins ca nu ii califica foarte mult in acest domeniu de brandig si design.
Concluzie
Aceste concursuri publice de design sunt doar niste spectacole care intotdeauna vor recompensa doar partile vizibile (stilul grafic) si vor ignora partile cele mai importante: interactiunea, experienta, analiza, functionaliatea, etc. Astazi, aceste competitii perpetueaza mitul conform caruia designul industrial se refera in primul rand la stil si acest stil stralucitor duce la succes in piata. De aceea, adevaratii profesionisti nu vor participa la astfel de concursurile de design, pentru ca stiu ca aceste competitii nu functioneaza.
Citeste si:
Iar daca esti la inceput si iti doresti sa intri in aceasta „bisericuta” si doresti sa iti construiesti un portofoliu iti recomand sa incerci sa oferi servicii pro-bono business-urilor locale in loc sa intri in concursuri. Iti vei exersa talentul in comunitatea locala pentru o cauza buna si iti vei imbunatati abilitatile si cu clientii. Plus, vei avea parte de feedback constant si multe satisfactii, incheie Oane.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
