Fata de structura actuala cu 24 de ministri, plus prim-ministrul, CNIPMMR propune o structura mai supla si adaptata nevoilor Romaniei pentru o guvernare moderna formata din 15 ministere, similara cu cele din Germania si Olanda, dar adaptata realitatilor romanesti. Structura propusa de reprezentantii mediului de afaceri este urmatoarea:
1. Ministerul Economiei si Energiei
2. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
3. Ministerul Finantelor Publice
4. Ministerul Fondurilor Europene
5. Ministerul Antreprenoriatului, Comertului si Tehnologia Informatiei
6. Ministerul Muncii
7. Ministerul Sanatatii
8. Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului
9. Ministerul Culturii si Diasporei
10. Ministerul Apararii Nationale
11. Ministerul Administratiei si Internelor
12. Ministerul Justitiei
13. Ministerul de Externe
14. Ministerul Agriculturii si Protectiei Mediului
15. Ministerul Transporturilor
Citeste si:
De asmenea, reprezentantii mediului de afaceri precizeaza ca pentru asigurarea unui mod de lucru cat mai eficient este nevoie ca doi dintre membrii cabinetului sa aiba functia de vicepriministru pentru domeniile economic si social, avand in coordonare urmatoarele ministere:
1. Domeniul economic:
a) Ministerul Economiei si Energiei
b) Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
c) Ministerul Finantelor Publice
d) Ministerul Fondurilor Europene
e) Ministerul Antreprenoriatului, Comertului si Tehnologia Informatiei.
2. Domeniul social:
a) Ministerul Muncii
b) Ministerul Sanatatii
c) Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului
d) Ministerul Culturii si Diasporei
Masuri specifice domeniilor majore pentru dezvoltarea Romaniei
CNIMPMMR solicita si trecerea la o viziune pragmatica si realista a guvernului, prin implementarea masurilor specifice domeniilor majore pentru dezvoltarea Romania. Masurile sunt urmatoarele:
Citeste si:
1. Stabilitate si predictibilitate
Guvernul nu ar trebui sa mai emita nicio OUG, in domeniul economic si fiscal, raportat la volumul imens de legislatie deja existent. Increderea in sistemul fiscal este o conditie esentiala pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanti factori care influenteaza deciziile de investitii.
Pana la 1 septembrie 2019 au fost emise 61 de Ordonante de Urgenta, 162 de legi si 639 de Hotarari de Guvern, iar in anul 2018, au fost adoptate 114 Ordonante de Urgenta, 354 Legi si 1029 Hotarari de Guvern.
2. Cresterea nivelului investitiilor publice
Potrivit “Raportului de tara din 2019 pentru Romania” publicat de Comisia Europeana, Romania “a inregistrat progrese limitate in ceea ce priveste pregatirea proiectelor de investitii publice si stabilirea prioritatilor in acest domeniu”.
Astfel, este necesara acordarea unei atentii deosebite asupra aspectelor calitative ale investitiilor intrucat calitatea acestora este marcata in continuare de deficiente de gestionare, de schimbari frecvente ale prioritatilor si de dificultati in ceea ce priveste absorbtia fondurilor UE, iar investitiile private sunt afectate de persistenta incertitudinii juridice si a birocratiei.
Citeste si:
3. Imprumuturile publice sustenabile
Conform BNR in perioada ianuarie - iunie 2019, datoria externa totala a crescut cu 4 254 milioane euro. Imprumuturile publice realizate trebuie sa mearga spre zona investitiilor pentru asigurarea dezvoltarii economice si nu in zona dedicata salariilor si pensiilor, imprumuturile devenind nesustenabile.
4. Cresterea investitiilor in infrastructura
Infrastructura reprezinta un element cheie al dezvoltarii oricarei economii. Investitiile in infrastructura de transport, energie si mediu ar consolida potentialul de crestere pe termen lung al economiei si ar avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populatiei.
5. Cresterea gradului de absorbtie al fondurilor europene; exercitiul 2021-2027
In Romania, absorbtia fondurilor europene este lenta fiind necesare masuri pentru o buna utilizare a fondurilor UE si a altor tipuri de sprijin financiar disponibile. Cresterea gradului de absorbtie, simplificarea birocratiei in domeniu si eliminarea blocajelor sistemice trebuie sa reprezinte o prioritate.
6. Profesionalizarea administratiei publice si a exercitiului de guvernare
Este necesara asigurarea cresterii calitatii serviciilor publice, testarea periodica/perfectionarea periodica a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajarii raspunderii directe a bugetarilor pentru greselile/abuzurile/neregularitatile acestora. In plus, se impune evaluarea si monitorizarea permanenta a activitatii bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor, pentru a diferentia salarizarea in functie de performanta.
Citeste si:
7. Eliminarea/limitarea deficitelor macro-economice
Potrivit BNR in perioada ianuarie - iunie 2019, contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 5 135 milioane euro, comparativ cu 3 717 milioane euro in perioada ianuarie - iunie 2018.
Sunt necesare masuri pentru incurajarea productiei si exporturilor care asigura o crestere economica sanatoasa, fata de una bazata pe consum si importuri.
8. Realizarea unui dialogul social calitativ
Asigurarea consultarii reale a confederatiilor patronale reprezentative la nivel national si valorificarea in mod corespunzator a opiniilor exprimate, dublate de realizarea unui parteneriat in implementarea masurilor (ex: luarea in considerare a pozitiei unitare a confederatiilor patronale referitoare la propunerea legislativa privind dialogul social, ar reprezenta un pas important in realizarea unui dialog social calitativ).
Citeste si:
9. Asigurarea securitatii economiei nationale
Mentinerea societatilor strategice pentru economia si siguranta nationala in proprietatea statului si nu trasferul lor catre entitati de tipul Fondului National de Dezvoltare si Investitii SA.
Avand in vedere ca Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii este o societate pe actiuni, care va functiona in conditii de piata, exista riscul pierderii pozitiei de actionar majoritar al statului roman, al societatilor pe care le detine in portofoliu, sau chiar falimentul acestora.
10. Debirocratizarea si stimularea dezvoltarii intreprinderilor
Romania trebuie sa devina cea mai atractiva tara din sud-estul Europei pentru derularea afacerilor, o conditie esentiala fiind debirocratizarea – niciunei companii sa nu ii fie solicitata o informatie pe care o alta institutie a statului o detine. Romania trebuie sa se plaseze in primele 20 de tari la nivel global privind usurinta de a face business, (indicator masurabil in rapoartele Doing Business, raportat la locul 52 in anul 2019, fata de locul 45 in anul 2018 si locul 36 in anul 2017).
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
