Iubesc natura, libertatea, traditiile si isi doresc ca locuitorii Deltei Dunarii sa aiba o viata mai buna. Acestea au fost cateva dintre motivele pentru care celebrul canotor Ivan Patzaichin si Teodor Frolu, cofondatorul agentiei de relatii publice DC Communication, au infiintat o organizatie care sa sprijine dezvoltarea zonei. Vedeti in articolul urmator cum arata proiectul de antreprenoriat social al celor doi.
In urma cu cativa ani, arhitectul si antreprenorul Teodor Frolu parcurgea aproximativ 140 de kilometri de-a lungul Deltei Dunarii alaturi de un prieten care locuieste in Germania. Insa, ceea ce este mai putin obisnuit este faptul ca nu au facut acest lucru in cateva ore, precum majoritatea turistilor care viziteaza locul, ci in sapte zile cu ajutorul unei canoe.
Mai tarziu, in 2010, il intalnea in Delta la un festival gastronomic pe Ivan Patzaichin, cel mai de succes canotor roman si totodata un om al zonei, sportivul fiind nascut la Mila 23, una dintre localitatile din imprejurimi.
Acestia hotarau sa deschida Asociatia Ivan Patzaichin-Mila 23, un proiect de antreprenoriat social care sa sprijine initiativele intreprinzatorilor din zona si care sa deruleze programe de turism. Antreprenoriatul social consta in fondarea unei companii/asociatii care este condusa precum un business obisnuit, dar al carei obiectiv nu este obtinerea unui profit cat mai mare pentru actionar, ci rezolvareea unei probleme sociale.
"Stand si povestind ce extraordinar este sa faci turism cu barca, dar si din nemultumirea ca din turismul practicat localnicilor nu le raman foarte multi bani a aparut ideea de a crea un proiect care sa fie similar cu ce s-a intamplat cu bicicleta in Bucuresti. Am zis ca daca posesorii de BMW si Audi au trecut la bicicleta, de ce nu ar trece si posesorii de salupe BMW la bicicleta. Pentru ca lotca este o barca grea, un pic retro, arhaica, am inventat o barca care sa fie usor de utilizat, actuala si care sa respecte traditia locului", explica Tedor Frolu.
Dupa mai bine de jumatate de an in care au lucrat alaturi de unul dintre putinii specialistii din zona in realizarea de barci din lemn pentru a gasi forma potrivita a noii ambarcatiuni, in mai anul acesta au avut prototipul. Pentru ca este o combinatie intre lotca si canoe, au denumit-o canotca, insa ideea pe care vor sa promoveze este ca aceasta barca este "bicicleta Deltei".
De fapt, cei doi antreprenori vor sa deschida sapte centre de inchiriere de canotci, iar, astfel, sa fie incurajat turismul eco si sa fie create oportunitati prin care locuitorii Deltei sa poate sa isi creasca veniturile.
"Vrem ca oamenii sa poata vedea cum este intr-o astfel de barca si, daca le place, apoi pot sa isi cumpere caiacul, barca lor. Aceste centre vor fi date in administrarea localnicilor, iar noi vom face partea de marketing, vom incerca sa le aducem clienti si ii vom invata cum sa administreze un turism eco. Aceasta retea trebuie sa fie ca o infrastructura de turism, ca o autostrada ecologica. Si, astfel, in zonele in care opresti turistii, se pot dezvolta servicii eco: mancare, cazare in case traditionale, tot ceea ce ofera Delta" afirma Frolu.
Fiecare dintre cele sapte centre va avea in jur de 20 de canotci si va functiona atat ca "un miniport pentru barci cu vasle", dar si ca un centru de informare turistica si pentru vanzarea de produse locale.
Investitia in fiecare centru (pentru hangar, birou, echipamente) va fi de aproximativ 200.000 de euro, iar banii vor fi obtinuti din fonduri europene sau din sponsorizari.
Antreprenorul spera ca reteaua sa fie functionala pana la inceputul sezonului viitor, si, chiar daca nu vor reusi sa obtina suma necesara pentru deschiderea tuturor celor sapte centre, vor fi lansate cel putin doua (in Mila 23 si Crisan) din resurse proprii.
In prezent, in fiecare an sunt in jur de 500 de persoane care inchiriaza canoe pentru turism in Delta, cele patru-cinci centre care ofera acest serviciu avand circa 100 de clienti pe sezon.
"Daca ai 50 de barci a cate doi oameni pe barca, inseamna 100 de oameni pe zi, daca umplu barcile. Probabil anul viitor, vom avea cateva mii de turisti, in jur de 3-5.000 de persoane intr-un an", estimeaza antreprenorul.
Pe langa reteaua de inchiriere de barci, cei doi isi mai doresc sa deschida un atelier scoala pentru construirea de barci din lemn si un centru gastronomic in Mila 23, locul in care s-a nascut Ivan Patzaichin.
Scoala pentru construirea de barci este de fapt o extindere a atelierului lui Paul Vasiliu, cel care a construit cele 20 de canotci realizate pana acum. Astfel, acesta isi va putea creste capacitatea de productie si angaja noi oameni pe care sa-i invete o meserie care in ultimii ani aproape s-a pierdut din cauza lipsei cererii pentru barci din lemn.
"Vrem ca atelierul sa fie in asa fel incat sa fie usor de folosit ca o scoala, dar si ca un pavilion care sa atraga turisti in zona. Incercam sa facem un spectacol care sa aduca cumparatorul catre barca de lemn traditionala. Exista in cultura barcilor locuri in care poti sa stai doua saptamani si in care esti ajutat sa iti faci singur o barca",explica Frolu.
In prezent, antreprenorii incearca sa gaseasca finantare pentru acest atelier scoala care ar urma sa coste in jur de 150.000 de euro si care ar trebui sa fie gata pana in aceasta iarna.
Totodata, pana la finalul anului, asociatia isi doreste sa lanseze o ambarcatiune pentru colectionari ("o bicicleta Audi de colectie", cum ii spune Teodor Frolu) care va costa "multe mii de euro", totul fiind facut manual.
Cel care va realiza ambarcatiunea de colectie este tot Paul Vasiliu, cel care de atlfel are un contract de exclusivitate cu asociatia si pentru constructia canotcilor. Deocamdata nu a fost stabilit pretul de vanzare al unei canotci.
Pe de alta parte, in Mila 23, antreprenorii isi doresc sa deschida un centru gastro-cultural lipovenesc, care sa devina un spatiu de spectacole cu muzica si dansuri traditionale, dar si unul pentru demonstratii culinare, in care turistii pot sa invete retete sau cumpara produse locale.
Astfel, cu tot cu cele sapte centre, investitia initiala ar putea urca la circa doua milioane de euro. Totodata, un cost foarte important il vor avea campaniile de promovare pentru acest tip de ecoturism, Frolu estimand ca pentru a atrage si straini cheltuielile de marketing pe un an ar putea fi de circa un milion de euro sau chiar mai mult. Principalul element de marketing va fi festivalul Rowmania, prima editie avand loc saptamana trecuta la Tulcea.
Pentru ca un astfel de proiect integrat nu poate fi finantat in intregime din fonduri europene, ci ar trebui divizat, in cazul in care nu se vor obtine astfel banii necesari, antreprenorul are incredere ca poate strange suma si din sponsorizari.
De asemenea, de anul viitor, Patzaichin si Frolu isi doresc sa extinda acest proiect si catre alte arii protejate precum Lunca Muresului si Comana sau in diverse locuri aflate de-a lungul Dunarii.
Sunt deschisi locuitorii catre astfel de initiative?
"Nu, pentru ca ei se ghideaza dupa ce vrea turistul. Si daca turistul majoritar este cel care vrea sa fie luat din Tulcea si sa fie repede in mijlocul Deltei si in trei ore sa vada jumatate din Delta, el spune: <<Asta e turistul, eu asta ofer>>. Aici intervine Ivan si incep sa aiba dubii. Pentru ca isi spun ca daca el insista, inseamna ca este ceva. Pentru ca Ivan este un nume pentru ei. Nu prea inteleg ei de ce insista. Unul dintre ei a zis ca in loc sa aducem investitori care sa faca hoteluri, noi vrem sa ii ducem din nou in barcute. Iar un pustan a spus: <<Pai, cum sa merg eu in barcuta? Ca rad toti de mine. Numai tataie mai mergea asa>>. Si tocmai de aceea ai nevoie de o barcuta care sa fie trendy, care sa nu para pentru oamenii de acolo ca se intorc in trecut. Orice om vrea sa fie modern si ceea ce facem noi este aducem traditia in actual recuperand ce este valoros", afirma Frolu.
Cine este Teodor Frolu
Teodor Frolu (46 de ani) este cunoscut ca arhitect si cofondator al DC Communication, una dintre cele mai mari companii de relatii publice de pe piata locala, cu afaceri de 1,2 milioane de euro anul trecut
Desi a absolvit cursurile Universitatii de Arhitectura din Bucuresti, acesta a ajuns sa lucreze in domeniul comunicarii dupa ce in perioada 1985-1988, cand era student, a fost directorul Clubului A si trebuia sa se ocupe de organizarea de evenimente.
Ulterior, intre 1991 si 1994 a fost angajat la Guvern unde s-a ocupat de imaginea Romaniei pentru expozitiile internationale de la Sevilla (Spania) si Taejon (Coreea de Sud).
In 1995 a fondat DC Communication, alaturi de Crenguta Rosu, partenera de business pe care a cunoscut-o in timp ce aceasta lucra pentru biroul de presa a Guvernului.
Primul client al companiei a fost ING, ulterior castingand conturi precum Procter&Gamble, Nokia, Delegatia Comisiei Europene, Raiffeisen Bank, Michelin sau Rompetrol.
Frolu mai este actionar in companiile Interactive Look, Rowmania (redenumita Canotca SRL) Re-Act Now Studio si Space Sytanx, ultimele doua avand ca obiectiv refacerea Bucurestiului. De altfel, antreprenorul este unul dintre primii investittori in Centrul Vechi al Capitalei, el numarandu-se printre fondatorii Amsterdam, cafenea deschisa in 2001.
De asemenea, a facut parte din juriul Arena Leilor, emisiune difuzata de TVR2 care se adreseaza celor care vor sa isi deschida o afacere si au nevoie de finantare.
"Antreprenorii trebuie sa porneasa de la ideea valorii adaugate pe care o aduc, daca vor sa faca un business nou. Businessul mimetic este un mod de a face bani, dar cred ca Romania a inceput sa depaseasca acest moment. Genul de proiecte care erau prezentate la Arena Leilor era ceea ce iti oferea piata, erau proiecte mimetice. Pentru mine business inseamna sa vii cu ceva special intr-un domeniu, nu sa replici, chiar daca faci bani. Si acest lucru se vede acum in criza", mai spune Frolu.
Printre antreprenorii pe care ii admira se numara Florin Talpes (fondatorul producatorilor de software BitDefender si Softwin), Radu Georgescu (presedintele grupului producator de software Gecad) si Dinu Patriciu, in special pentru investitiile in reteaua de magazine Mic.ro si restaurantele Heritage si Madame Pogany.
Sursa foto: Pagina de Facebook a Rowmania
Mai tarziu, in 2010, il intalnea in Delta la un festival gastronomic pe Ivan Patzaichin, cel mai de succes canotor roman si totodata un om al zonei, sportivul fiind nascut la Mila 23, una dintre localitatile din imprejurimi.
Acestia hotarau sa deschida Asociatia Ivan Patzaichin-Mila 23, un proiect de antreprenoriat social care sa sprijine initiativele intreprinzatorilor din zona si care sa deruleze programe de turism. Antreprenoriatul social consta in fondarea unei companii/asociatii care este condusa precum un business obisnuit, dar al carei obiectiv nu este obtinerea unui profit cat mai mare pentru actionar, ci rezolvareea unei probleme sociale.
"Stand si povestind ce extraordinar este sa faci turism cu barca, dar si din nemultumirea ca din turismul practicat localnicilor nu le raman foarte multi bani a aparut ideea de a crea un proiect care sa fie similar cu ce s-a intamplat cu bicicleta in Bucuresti. Am zis ca daca posesorii de BMW si Audi au trecut la bicicleta, de ce nu ar trece si posesorii de salupe BMW la bicicleta. Pentru ca lotca este o barca grea, un pic retro, arhaica, am inventat o barca care sa fie usor de utilizat, actuala si care sa respecte traditia locului", explica Tedor Frolu.
Dupa mai bine de jumatate de an in care au lucrat alaturi de unul dintre putinii specialistii din zona in realizarea de barci din lemn pentru a gasi forma potrivita a noii ambarcatiuni, in mai anul acesta au avut prototipul. Pentru ca este o combinatie intre lotca si canoe, au denumit-o canotca, insa ideea pe care vor sa promoveze este ca aceasta barca este "bicicleta Deltei".
De fapt, cei doi antreprenori vor sa deschida sapte centre de inchiriere de canotci, iar, astfel, sa fie incurajat turismul eco si sa fie create oportunitati prin care locuitorii Deltei sa poate sa isi creasca veniturile.
"Vrem ca oamenii sa poata vedea cum este intr-o astfel de barca si, daca le place, apoi pot sa isi cumpere caiacul, barca lor. Aceste centre vor fi date in administrarea localnicilor, iar noi vom face partea de marketing, vom incerca sa le aducem clienti si ii vom invata cum sa administreze un turism eco. Aceasta retea trebuie sa fie ca o infrastructura de turism, ca o autostrada ecologica. Si, astfel, in zonele in care opresti turistii, se pot dezvolta servicii eco: mancare, cazare in case traditionale, tot ceea ce ofera Delta" afirma Frolu.
Fiecare dintre cele sapte centre va avea in jur de 20 de canotci si va functiona atat ca "un miniport pentru barci cu vasle", dar si ca un centru de informare turistica si pentru vanzarea de produse locale.
Investitia in fiecare centru (pentru hangar, birou, echipamente) va fi de aproximativ 200.000 de euro, iar banii vor fi obtinuti din fonduri europene sau din sponsorizari.
Antreprenorul spera ca reteaua sa fie functionala pana la inceputul sezonului viitor, si, chiar daca nu vor reusi sa obtina suma necesara pentru deschiderea tuturor celor sapte centre, vor fi lansate cel putin doua (in Mila 23 si Crisan) din resurse proprii.
In prezent, in fiecare an sunt in jur de 500 de persoane care inchiriaza canoe pentru turism in Delta, cele patru-cinci centre care ofera acest serviciu avand circa 100 de clienti pe sezon.
"Daca ai 50 de barci a cate doi oameni pe barca, inseamna 100 de oameni pe zi, daca umplu barcile. Probabil anul viitor, vom avea cateva mii de turisti, in jur de 3-5.000 de persoane intr-un an", estimeaza antreprenorul.
Pe langa reteaua de inchiriere de barci, cei doi isi mai doresc sa deschida un atelier scoala pentru construirea de barci din lemn si un centru gastronomic in Mila 23, locul in care s-a nascut Ivan Patzaichin.
Scoala pentru construirea de barci este de fapt o extindere a atelierului lui Paul Vasiliu, cel care a construit cele 20 de canotci realizate pana acum. Astfel, acesta isi va putea creste capacitatea de productie si angaja noi oameni pe care sa-i invete o meserie care in ultimii ani aproape s-a pierdut din cauza lipsei cererii pentru barci din lemn.
"Vrem ca atelierul sa fie in asa fel incat sa fie usor de folosit ca o scoala, dar si ca un pavilion care sa atraga turisti in zona. Incercam sa facem un spectacol care sa aduca cumparatorul catre barca de lemn traditionala. Exista in cultura barcilor locuri in care poti sa stai doua saptamani si in care esti ajutat sa iti faci singur o barca",explica Frolu.
In prezent, antreprenorii incearca sa gaseasca finantare pentru acest atelier scoala care ar urma sa coste in jur de 150.000 de euro si care ar trebui sa fie gata pana in aceasta iarna.
Totodata, pana la finalul anului, asociatia isi doreste sa lanseze o ambarcatiune pentru colectionari ("o bicicleta Audi de colectie", cum ii spune Teodor Frolu) care va costa "multe mii de euro", totul fiind facut manual.
Cel care va realiza ambarcatiunea de colectie este tot Paul Vasiliu, cel care de atlfel are un contract de exclusivitate cu asociatia si pentru constructia canotcilor. Deocamdata nu a fost stabilit pretul de vanzare al unei canotci.
Pe de alta parte, in Mila 23, antreprenorii isi doresc sa deschida un centru gastro-cultural lipovenesc, care sa devina un spatiu de spectacole cu muzica si dansuri traditionale, dar si unul pentru demonstratii culinare, in care turistii pot sa invete retete sau cumpara produse locale.
Astfel, cu tot cu cele sapte centre, investitia initiala ar putea urca la circa doua milioane de euro. Totodata, un cost foarte important il vor avea campaniile de promovare pentru acest tip de ecoturism, Frolu estimand ca pentru a atrage si straini cheltuielile de marketing pe un an ar putea fi de circa un milion de euro sau chiar mai mult. Principalul element de marketing va fi festivalul Rowmania, prima editie avand loc saptamana trecuta la Tulcea.
Pentru ca un astfel de proiect integrat nu poate fi finantat in intregime din fonduri europene, ci ar trebui divizat, in cazul in care nu se vor obtine astfel banii necesari, antreprenorul are incredere ca poate strange suma si din sponsorizari.
De asemenea, de anul viitor, Patzaichin si Frolu isi doresc sa extinda acest proiect si catre alte arii protejate precum Lunca Muresului si Comana sau in diverse locuri aflate de-a lungul Dunarii.
Sunt deschisi locuitorii catre astfel de initiative?
"Nu, pentru ca ei se ghideaza dupa ce vrea turistul. Si daca turistul majoritar este cel care vrea sa fie luat din Tulcea si sa fie repede in mijlocul Deltei si in trei ore sa vada jumatate din Delta, el spune: <<Asta e turistul, eu asta ofer>>. Aici intervine Ivan si incep sa aiba dubii. Pentru ca isi spun ca daca el insista, inseamna ca este ceva. Pentru ca Ivan este un nume pentru ei. Nu prea inteleg ei de ce insista. Unul dintre ei a zis ca in loc sa aducem investitori care sa faca hoteluri, noi vrem sa ii ducem din nou in barcute. Iar un pustan a spus: <<Pai, cum sa merg eu in barcuta? Ca rad toti de mine. Numai tataie mai mergea asa>>. Si tocmai de aceea ai nevoie de o barcuta care sa fie trendy, care sa nu para pentru oamenii de acolo ca se intorc in trecut. Orice om vrea sa fie modern si ceea ce facem noi este aducem traditia in actual recuperand ce este valoros", afirma Frolu.
Cine este Teodor Frolu
Teodor Frolu (46 de ani) este cunoscut ca arhitect si cofondator al DC Communication, una dintre cele mai mari companii de relatii publice de pe piata locala, cu afaceri de 1,2 milioane de euro anul trecut
Desi a absolvit cursurile Universitatii de Arhitectura din Bucuresti, acesta a ajuns sa lucreze in domeniul comunicarii dupa ce in perioada 1985-1988, cand era student, a fost directorul Clubului A si trebuia sa se ocupe de organizarea de evenimente.
Ulterior, intre 1991 si 1994 a fost angajat la Guvern unde s-a ocupat de imaginea Romaniei pentru expozitiile internationale de la Sevilla (Spania) si Taejon (Coreea de Sud).
In 1995 a fondat DC Communication, alaturi de Crenguta Rosu, partenera de business pe care a cunoscut-o in timp ce aceasta lucra pentru biroul de presa a Guvernului.
Primul client al companiei a fost ING, ulterior castingand conturi precum Procter&Gamble, Nokia, Delegatia Comisiei Europene, Raiffeisen Bank, Michelin sau Rompetrol.
Frolu mai este actionar in companiile Interactive Look, Rowmania (redenumita Canotca SRL) Re-Act Now Studio si Space Sytanx, ultimele doua avand ca obiectiv refacerea Bucurestiului. De altfel, antreprenorul este unul dintre primii investittori in Centrul Vechi al Capitalei, el numarandu-se printre fondatorii Amsterdam, cafenea deschisa in 2001.
De asemenea, a facut parte din juriul Arena Leilor, emisiune difuzata de TVR2 care se adreseaza celor care vor sa isi deschida o afacere si au nevoie de finantare.
"Antreprenorii trebuie sa porneasa de la ideea valorii adaugate pe care o aduc, daca vor sa faca un business nou. Businessul mimetic este un mod de a face bani, dar cred ca Romania a inceput sa depaseasca acest moment. Genul de proiecte care erau prezentate la Arena Leilor era ceea ce iti oferea piata, erau proiecte mimetice. Pentru mine business inseamna sa vii cu ceva special intr-un domeniu, nu sa replici, chiar daca faci bani. Si acest lucru se vede acum in criza", mai spune Frolu.
Printre antreprenorii pe care ii admira se numara Florin Talpes (fondatorul producatorilor de software BitDefender si Softwin), Radu Georgescu (presedintele grupului producator de software Gecad) si Dinu Patriciu, in special pentru investitiile in reteaua de magazine Mic.ro si restaurantele Heritage si Madame Pogany.
Sursa foto: Pagina de Facebook a Rowmania
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
