Taxele mici pot reduce decalajul de dezvoltare dintre Romania si economiile zonei euro? Este una dintre intrebarile la care a raspuns Christophe Dispas, seful departamentului de Finante si Contabilitate de la SKEMA Business School, una dintre cele mai importante scoli de business din Europa, intr-un interviu acordat wall-street.ro.
In opinia lui Di1.jpg)
spas (foto), problema fundamentala nu tine de reducerea sau nu a taxarii, ci de inovatie. "Daca ne uitam in jur, vedem tari intr-o forma foarte buna - Germania de exemplu, care au taxe mari, si vedem si tari cu taxe destul de joase - Statele Unite - care performeaza de asemenea bine, in special in ceea ce priveste piata muncii. Dar, daca sapam mai adanc si ne uitam la radacinile succesului, descoperim un sistem care promoveaza inovatia. Si asta este ceea ce face o imensa diferenta", a declarat economistul, care are o experienta de peste 16 ani in pietele financiare, inclusiv la conducerea unor fonduri ale HSBC.
El spune ca Statele Unite au unul dintre cele mai dinamice procese de inovare, in timp ce in Germania vedem industrii care domina piata mondiala, cum este industria auto, unde nemtii au reusit sa atraga ingineri din toate colturile lumii, pentru a crea produse inovatoare si de calitate.
Citeste si:
"O tara care are are structura corecta pentru a stimula antreprenoriatul are un lucru foarte important. Daca are o taxare ridicata, dar foloseste banii in modul corect, sau are un sistem de taxare relaxat, dar oamenii au oportunitati sa foloseasca banii pentru a crea valoare, este acelasi lucru. Cel mai rau scenariu ar fi sa aiba taxa mari si sa nu reuseasca sa creeze valoare, atat la nivel public, cat si in sectorul privat. Pentru mine nu exista un sistem perfect, cat mai degraba unul functional si nu cred ca exista o formula magica pe care sa o foloseasca fiecare. Stiu insa cu certitudine ca inovatia duce la dezvoltare economica si sociala", atrage atentia profesorul francez.
Un al doilea element important pentru orice economie emergenta este educatia. "Singurul mod prin care o economie emergenta poate sa se dezvolte este sa aiba o populatie educata. "Din ce am vazut in Romania, sunt sigur ca nivelul educatiei este mult mai bun decat in alte tari emergente. Ma uit la abilitatile lingvistice sau scolile de medicina. Faptul ca acesti oameni isi gasesc job-uri in zona euro reflecta intr-o oarecare masura un nivel de calitate", a mai spus Dispas.
Citeste si:
Este probabil si un cerc vicios: lipsa banilor creeaza bariere in educatie, iar lipsa educatiei inseamna ca nu se creeaza valoare economica pe termen lung. Asadar, investitiile in educatie ar trebui sa fie destul de ridicate.
Nu in ultimul rand, infrastructura trebuie sa permita tarii sa devina mai dinamica din punct de vedere economic, dar Romania este deocamdata restanta la acest capitol. Christophe Dispas crede insa, ca Romania va fi una dintre tarile in care va exista un progres in ceea ce priveste infrastructura, in urmatorii ani.
"Dupa criza, competitia a venit din interiorul zonei euro. Tari precum Spania si Portualia au devenit competitori mult mai puternici comparativ cu ceea ce Romania avea de oferit acum cativa ani. Tari care au adoptat masuri de austeritate au platit o nota destul de mare din punct de vedere social, dar din punct de vedere economic competitivitatea s-a imbunatatit dramatic", avertizeaza Dispas.
Citeste si:
Zona euro: ce solutii de crestere pot gasi tehnocratii de la Bruxelles
Dispas considera ca unul dintre cele mai importante motive pentru cresterea economica slaba a Europei tine de lipsa flexibilitatii in piata muncii, iar un al doilea are legatura cu demografia negativa. Situatia seamana cu ceea ce s-a intamplat in Japonia, in urma cu cativa ani, si se traduce intr-o plafonare a potentialului de crestere. "Potentialul de a inova este acolo, insa probabil nu este unde ar trebui sa fie intr-o piata mai flexibila. Asadar, toate elementele contribuie la formarea unei imagini in care potentialul de crestere ramane limitat", avertizeaza economistul.
Mai mult, economiile europene sunt inca in faza de revenire dupa criza financiara, cand a fost o comprimare puternica a creditului, iar sectorul bancar se reface, fiind in continuare supus riscurilor de default, in contextul datoriilor mari acumulate de sectorul privat.
Citeste si:
De altfel, in ceea ce priveste sectorul bancar, este o mare diferenta intre Statele Unite si Zona Euro. Daca americanii au luat masuri rapide de refacere a capitalurilor in banci, in Europa, in pofida unor teste de stres, problemele din sectoarele bancare ale Spaniei, Portugaliei si Irlandei au aratat faptul ca multe dintre bancile din zona euro au o baza de capital mai slaba decat ar trebui, iar testele de stres nu sunt demne de incredere.
Pe de-o parte, bancile trebuie sa ia masuri pentru a-si consolida balanta contabila si, pe de alta parte, sa continue sa dea credite. Avem doua obiective conflictuale pentru banci.
Imigratia, sansa de a revigora cele mai importante economii ale zonei euro
Christophe Dispas sustine ca imigratia este singurul mod in care zona euro poate sa faca fata problemei demografice. "Daca ne dorim sa avem o economie mai dinamica, pe modelul Statelor Unite, trebuie sa avem imigratie. Dar problema pe care o avem acum in Europa este ca sistemul actual nu functioneaza. Deoarece in cateva tari sistemul de asistenta sociala este mai dezvoltat decat in Statele Unite, asta inseamna ca oamenii sunt mai putin motivati sa isi gaseasca un job si de asemenea este mult mai greu sa isi gaseasca un loc de munca. In general, vorbim de o piata a muncii mult mai greu de penetrat decat in Statele Unite, dar in acelasi timp ai parte de mult mai multe ajutoare sociale", concluzioneaza economistul francez.
Citeste si:
"Modelul pe care il cunoastem nu este aliniat cu realitatea. Uitati-va la Brexit, localnicii spun uneori ca din cauza imigratiei au probleme, dar nu este adevarat, pentru ca majoritatea imigrantilor creaza valoare in economie. Asa ca trebuie sa structureze piata muncii in asa fel incat sa ii ajute (pe imigranti - n.r.) sa isi gaseasca usor job-uri si nu doar sa gaseasca moduri de a beneficia de sistemul de securitate sociala".
Christophe Dispas conduce departamentul de Finante si Contabilitate la SKEMA Business School, din Franta. Experienta acestuia in sectorul financiar depaseste 16 ani, perioada in care s-a aflat inclusiv la conducerea unor fonduri de investitii sau a diviziei de administrae de active HSBC Dewaay.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
