In 2003, cand a lansat compania de consultanta in drepturi de proprietate intelectuala, Gabriela Milcev avea deja experienta de cativa ani in acest domeniu, ea lucrand din 1999 la Racoti Predoiu, in prezent Zamfirescu Racoti Predoiu (ZRP), una dintre cele mai importante case de avocatura de business de pe piata locala.

"Era un domeniu care imi placea inca de cand eram studenta si chiar as fi vrut sa predau acest lucru la facultate, dar dupa ce m-am angajat viata mea profesionala s-a concentrat exclusiv pe activitatea avocatiala. Si pentru ca ma ocupam de proprietate industriala, tot mergand la OSIM (n. red Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci) am cunoscut o doamna foarte dornica sa ma ajute. Mi s-a parut neobisnuit ca cineva dintr-o institutie de stat sa fie atat de amabil. M-am intors la birou placut impresionata si am povestit intamplarea tuturor colegilor. Ulterior am inceput sa ma interesez cum se da examenul de consilier in proprietate intelectuala, atestarea de care ai nevoie ca sa lucrezi in acest domeniu, implicatiile", povesteste Gabriela Milcev (34 de ani), managing partner al companiei Allegra Consulting.

Dupa ce a luat examenele, avocata a infiintat in 2003 propria companie.

"Inca lucram la Racoti Predoiu. Cei de acolo m-au sustinut, iar pe la sfarsitul lui 2003 am discutat prima data despre plecare”, spune Milcev.

Investitia initiala in companie nu a fost mare, iar banii din salariu au fost suficienti pentru pentru infiintarea societatii, cursuri, examene si pentru inscrierea in Camera Nationala a Consilierilor in Proprietate Industriala.

Pentru ca la inceput potentialii clienti nu erau foarte deschisi catre acest domeniu, abia din 2006 compania a inceput sa aiba businessul format in principal din cazurile de proprietate intelectuala, in prezent insemnand 90% din activitatea avocatei.

In 2008, firma a avut o cifra de afaceri de aproximativ 69.000 de euro si un profit in jurul a 29.000 de euro, in timp ce in 2007 businessul Allegra Consulting a fost de aproape 29.000 de euro, iar profitul de circa 5.000 de euro.

Pe piata din Romania sunt in jur de 300 de consultanti in proprietate intelectuala, dintre care circa 30 sunt si avocati, foarte multi consultanti nefiind specializati in drept, iar cei care au facut si Facultatea de Drept lucreaza, in general, pentru casele mari de avocatura.

Allegra Consulting functioneaza cu doi angajati si sapte colaboratori, dar Milcev are si propriul cabinet de avocatura in cadrul caruia reprezinta cativa clienti apropiati, precum si clientii care ii solicita asistenta in litigiile de proprietate intelectuala.

"La inceput, am lucrat singura, iar apoi angajatii si colaboratorii i-am gasit prin recomandari. In cazul brevetelor de inventie, este necesar sa lucrez cu specialisti din diverse domenii cum ar fi chimie, farmacie, biologie. Lucrez cu ei in sistem de colaborare pentru ca problemele in care ne consultam nu au o frecventa zilnica prin urmare nu este rentabil, nici pentru ei, nici pentru mine, sa fie angajati. De exemplu, in domeniul
inventiilor de medicamente sunt luni in care avem trei - cinci proiecte si sunt luni in care nu avem astfel de proiecte".

Printre cele mai importante servicii oferite de companiile de consultanta sunt inregistrarea de marci, inventii, desene si modele industriale, protejarea secretelor de comert, serviciile pentru protejarea ideilor care stau la baza cartilor, a muzicii, a programelor pentru calculator si website-urilor.

Unul dintre primii clienti ai Allegra Consulting a fost Banca Transilvania, in acest moment compania lucrand cu nume precum Interamerican, Coca-Cola HBC Romania, Ernst&Young, Caroli Foods Group, Biofarm, RHS Company, Regia Autonoma de Transport Bucuresti (RATB).

La fel ca si angajatii, majoritatea clientilor au venit tot in urma recomandarilor.

Chiar daca din 2006, datorita cresterii numarului de clienti, dar si pentru a avea mai mult timp sa se specializeze iin acest domeniu si-a dorit sa preia doar cazuri de proprietate intelectuala, Milcev spune ca nici acum piata nu este foarte pregatita pentru aceste servicii, cei mai reticenti fiind antreprenorii.

“"Antreprenorii nu dau importanta protejarii drepturilor de proprietate industriala decat atunci cand sunt notificati ca incalca drepturi ale altcuiva, li se solicita incetarea activitatii si eventual despagubiri. Oamenii de afaceri considera ca inregistrarea marcii presupune un serviciu si un cost adiacent care nu sunt necesare si prin urmare nu sunt dispusi sa si le asume in primii ani ai afacerii. Insa, cand afacerea da roade, schimbarea marcii poate implica un cost inzecit", afirma managerul.

Taxele oficiale pentru inregistrarea unei marci la OSIM variaza de la 200 la peste 2000 de euro, in functie de complexitatea marcii, iar onorariul Allegra este de 500 de euro.

Uneori inregistrarea nu este foarte complicata, oamenii putand face si singuri acest lucru, dar Milcev ii sfatuieste pe antreprenori sa apeleze la un astfel de consultant pentru a preveni eventualele probleme.

"Antreprenorii nu anticipeaza eventualele probleme insa, in cazul unei marci, daca nu este o denumire originala, sansele de inregistrare sunt reduse mai ales ca incepand cu 1 ianuarie 2007 toate marcile comunitare si-au extins efectele in Romania. Si am trecut de la cateva zeci de mii de marci la cateva sute de mii”, explica consultantul.

Faptul ca acum sunt zeci de mii de marci face ca gasirea unui nume potrivit sa fie mai dificila, ceea ce duce la eforturi mai mari, in special din partea antreprenorilor.

“Imi sfatuiesc clientii sa analizeze si sa aleaga mai multe variante pentru denumirea unui produs sau serviciu urmand ca verificarea inregistrabilitatii sa o facem intr-o ordine de preferinta stabilita de client. Astfel clientul evita fixarea pe o denumire care se dovedeste nedisponibila, dupa ce au fost efectuate studii de impact asupra consumatorilor, comenzi de ambalaje, proiecte de campanii de publicitate. Mi s-a intamplat sa ma ocup de un caz in care clientul a lucrat o luna la o denumire cu impact, acceptata de intregul management si datorita faptului ca acea denumire era deja inregistrata de altcineva, a fost nevoit sa gaseasca alt nume”, spune Milcev.

Desi unele dintre aceste firme mai mici lucreaza cu agentii de publicitate, se intampla uneori ca agentiile sa nu verifice marcile propuse: daca sunt disponibile si se pot inregistra sau nu.

"Cand spun disponibile pe piata, ma refer la faptul ca nu sunt inregistrate de altcineva, nu doar ca nu sunt folosite. Exista foarte multe marci inregistrate pe care titularii nu le utilizeaza, prin urmare numai un studiu al pietii, de analiza a existentei "pe rafturi" a acelei marci, nu este suficient. Marcile se inregistreaza pentru o perioada de 10 ani, care poate fi prelungita nelimitat, pe perioade succesive de cate 10 ani. Insa, neutilizarea unei marci timp de cinci ani succesivi, da posibilitatea oricarei persoane sa ceara in instanta decaderea titularului din drepturile asupra acesteia, cu consecinta inregistrabilitatii marcii de catre persoana interesata", remarca Gabriela Milcev.