10. Extinderea Adevarul Holding
Intr-o perioada in care majoritatea trusturilor de presa au taiat costuri si au inchis publicatii, Adevarul Holding s-a extins agresiv, cam in toate directiile posibile: a lansat titluri noi, a investit in tipografii, si-a marit echipa si a bagat bani in marketing si in inserturi de carte si filme, pentru a-si aduce principalele doua titluri pe primele pozitii in categoria lor. A si reusit. Tabloidul Click! a devenit cel mai vandut ziar din Romania (212.700 exemplare in medie, pe editie, potrivit ultimelor masuratori BRAT din perioada ianuarie-iunie 2009) si a devansat pentru prima oara liderul ultimilor ani, Libertatea. De asemenea, Adevarul, sustinut de inserturile de carte, a depasit Jurnalul National, devenind cel mai vandut ziar quality de pe piata.
La categoria lansari de produse noi, mentionam revista Forbes Romania, cotidianul gratuit Adevarul de Seara si catalogul Top 500 Miliardari. Forbes Romania s-a lansat in martie, cu un tiraj ambitios de 50.000 de exemplare. In prezent, tirajul Forbes a coborat la 15-20.000 de exemplare, potrivit unor surse din piata, iar pretul de coperta a scazut cu 2 lei, la 4,99 lei.
Trustul controlat de Dinu Patriciu a inceput constructia unei tipografii in Pipera si a achizitionat pachetul majoritar al celei mai mari tipografii din vestul tarii, West Tipo International din Timisoara. Cel mai bogat roman sustinea, intr-un interviu acordat presei de business, ca Adevarul Holding tipareste zilnic mai mult de jumatate din hartia tiparita in Romania.
Patriciu a anuntat alte investitii in print si online, cele doua medii in a caror sinergie crede, spre deosebire de televiziune, despre care se declara convins ca va disparea curand.
9. Falimentul Boom
Una dintre cele mai puternice (odata) regii de publicitate online, Boom Advertising, parte a Netbridge Investments, a intrat in luna iulie in procedura de insolventa, in urma procesului intentat de publisher-ul imobiliare.ro, care face parte din acelasi grup de companii ca si Boom. Prin declansarea falimentului, regia online evita datorii de peste 1 milion de euro la furnizori si parteneri precum RealMedia Network, Gazeta Online si New Colors Trade.Problemele financiare ale Boom au pornit de la o lipsa de lichiditati generata de incasarile sub asteptari de la sfarsitul lui 2008. Tot anul trecut, Boom ar fi contractat o linie de creditare externa in valoare de 1 milion de euro, cu termen de scadenta la sfarsitul anului. Primele suspiciuni potrivit carora Boom ar pregati un “faliment fortat” au aparut in momentul in care actionarii au infiintat o companie noua, Digital Ads, pe care au mutat site-urile controlate de NCH, lasand in portofoliul vechii companii clientii externi, fata de care acumulasera deja datorii.
Falimentul Boom este cel mai important eveniment de acest gen petrecut pana acum in industria online romaneasca. Un eveniment despre care, cu cateva luni in urma, jucatorii din online spuneau ca va fi cu siguranta evitat. “NCH sunt un grup prea mare si nu ar fi in beneficiul lor, din punct de vedere al imaginii, sa dea tepe majore”, afirma Sergiu Biris, fondatorul Trilulilu.ro, in luna aprilie. “Probabil ce fac ei e sa fie siguri ca, in cazul in care se intampla ceva, site-urile lor sa fie asigurate. Pe piata, miscarea (infiintarea Digital Ads – n.red.) este privita in doua moduri. Unii o vad ca pe o siguranta pentru companii. Altii, ca fiind pregatirea pentru o teapa, ceea ce nu cred ca Siminel si grupul NCH ar face”, a mai spus Biris.
Citeste si: Cum a aratat 2008 pentru afacerile greilor din Internetul romanesc
8. Publisherii online adopta SATI ca sistem exclusiv de referinta
Principalii publisheri online au decis la sfarsitul anului trecut sa foloseasca drept etalon oficial de masurare a performantelor in trafic Studiul de Audienta si Trafic pe Internet (SATI), efectuat de Biroul Roman de Audit al Tirajelor (BRAT). Astfel, companiile Gazeta Online, Intact Media Grup, InternetCorp., MediaPro Interactiv, ProTV si Realitatea-Catavencu au renuntat la auditarea realizata de Trafic.ro, urmand sa utilizeze datele SATI atat in relatia cu publicul, cat si cu clientii si agentiile de publicitate.Miscarea a reprezentat un pas important spre maturizarea si profesionalizarea pietei de publicitate online, estimata de catre IAB Romania la 19,66 milioane euro, in 2008.
“Credem ca avem nevoie de existenta unui studiu sindicalizat care sa devina unicul sistem de referinta in monetizarea audientei online. Este o etapa fireasca in evolutia oricarui canal media, vezi studiile sindicalizate pentru audiente TV, radio si presa scrisa”, spunea in noiembrie Marius Pahomi, Head of MEC Interaction Romania.
La randul sau, Cristian Manafu, managing partner Evensys, considera ca masurarea audientei a insemnat un pas important in toate media, iar trecerea la SATI ar fi echivalenta cu “trecerea de la chestionare la peoplemetere in piata TV”.
7. Discount-uri agresive in TV
Loviti de scaderea bugetelor de publicitate, vanzatorii din TV au taiat drastic din pretul de reclama, inaintand clientilor oferte de GRP-uri (puncte de audienta) de trei ori mai ieftine decat in mod normal. Primul care a adoptat aceasta strategie a fost liderul de piata, Pro TV, in ceea ce poate fi considerata “miscarea care a creat cele mai multe comentarii dintre toate politicile de vanzari ale ultimor ani ale Pro TV”, potrivit lui Ciprian Stancu (foto), Head of TV Sales la Pro TV S.A.Prin oferta “Advertiser stimulus package” lansata in aprilie, Pro TV a scos la vanzare punctele de rating (Gross Rating Points) neconsumate, la un pret de 100 euro/GRP, de trei ori mai mic decat suma standard. A fost urmat curand de Antene, care vindeau punctual de audienta cu 89 de euro.
Ofertele celor doi mari jucatori au dezavantajat televiziunile mai mici deoarece clientii de publicitate au fost tentati sa ia bugetele de acolo si sa le investeasca in marile statii, la preturi promotionale.
Valoarea pietei de publicitate TV in 2009 a fost estimata la 240-300 milioane euro, in scadere cu 20-30% fata de 2008. Preturile pentru spatiul de reclama vor scadea cu 10-30%, iar revenirea lor depinde atat de evolutia economiei, cat si de raportul de forte din negocierile intre televiziuni sau regii si agentii.
6. Presa locala, lovita de criza
Ultimele 12 luni au fost extrem de dificile pentru presa locala din Romania. Trusturile de presa au ales sa-si abandoneze publicatiile locale, pentru a se concentra asupra celor mai puternice branduri din portofoliu – ziarele centrale.Astfel, Publimedia International a renuntat la editiile tiparite ale publicatiilor Humedoreanul, Clujeanul, Bihoreanul, Banateanul si Ieseanul, pastrandu-le exclusiv in varianta online. Asta dupa ce se luase in discutie inchiderea lor definitiva. In urma deciziei, echipa de la Clujeanul a parasit publicatia si si-a infiintat, din fonduri proprii, un saptamanal numit Viata Clujeanului.
Grupul EMI European Media Investment AG, actionar majoritar in Monitorul de Cluj, Monitorul de Sibiu, Monitorul de Medias si Monitorul de Alba, a vandut ziarele catre actionarii minoritari. Decizia a fost influentata de strategia Goldbach Media Group, proprietarul ARBOmedia, de a se concentra cu precadere pe media electronice.
Bugetele de publicitate pentru presa scrisa au scazut, potrivit estimarilor din piata, cu 60-70% in 2009.
5. Inchiderea publicatiilor BMG
BusinessWeek, Campaign si Stuff sunt trei dintre cele mai importante publicatii pe care criza le-a maturat de pe tarabele romanilor. Editorul lor, Business Media Group (BMG), a renuntat mai intai la Campaign si la Stuff, pe care a incercat sa le inlocuiasca prin proiecte online similare – Strategic.ro si Tektonic.ro. In martie, Rachad El Jisr, publisher-ul BMG, a decis sa inchida si saptamanalul BusinessWeek Romania, fortat de lipsa de lichiditati pentru plata salariilor si acoperirea costurilor de productie. “Pur si simplu nu mai avem lichiditatile necesare pentru a acoperi facturile, salariile si costurile de productie”, scria Rachad El Jisr intr-un email adresat angajatilor.
Publisherul invoca si competitia acerba in randul saptamanalelor de business, cel mai recent competitor fiind revista Forbes, care urma sa se lanseze pe 23 martie. “In mod ironic, aceste reviste sunt prezente si in mediul online si pe mobil, in timp ce noua nu ni s-a permis un website pentru BusinessWeek Romania, ceea ce intra in contradictie cu tot manifestul pentru inovatie al BusinessWeek”, spunea El Jisr.
In portofoliul BMG mai ramasesera doar publicatiile Biz si Business Review. Potrivit unor surse din piata, Business Review ar fi fost preluata integral de partenerul american al lui El Jisr, William Avery, in timp ce Biz a fost mutata pe o alta companie. Deocamdata, nu mai putin de noua firme cer declansarea procedurii de insolventa a BMG, potrivit site-ului Tribunalului Bucuresti.
4. Inchiderea Team Advertising/Young & Rubicam
Una dintre cele mai vechi agentii de publicitate romanesti, Team Advertising (infiintata in 1993), s-a inchis la sfarsitul anului trecut, dupa ce a pierdut afilierea la reteaua internationala Young & Rubicam. Agentia gestiona conturi precum BCR, Colgate-Palmolive, Danone, Hyundai, LG Electronics, Terapia-Rambaxy, Xerox, Philip Morris sau Procter&Gamble. O buna parte din aceste conturi au migrat spre agentiile Mediaedge:cia (pe partea de media) si catre Tempo Advertising (pe creatie).
De altfel, Tempo Advertising, agentie fondata de Dragos Grigoriu, este si numele vehiculat pentru noua afiliere Young & Rubicam Romania. Cu toate acestea, pana in prezent nu s-a transmis nici o confirmare oficiala pe aceasta tema.
3. Crearea de pool-uri media
Confruntate cu criza, mai multe agentii de media si-au unit fortele, formand pool-uri de media buying. In cadrul unui pool se cumuleaza bugetele agentiilor membre si se obtine astfel o suma mai mare, care ofera avantaje atat in negocierile cu furnizorii, cat si in atragerea si mentinerea clientilor.Cel mai vechi pool de media buying de pe piata este GroupM, care reuneste bugetele de media ale agentiilor Mediaedge :cia, Mindshare si MediaCom. GroupM functioneaza in aceasta formula din 2006 si ruleaza anual bugete de peste 100 milioane euro.
In ultimul an au mai aparut alte trei astfel de coalitii: Aegis Media Central Services (AMCS), care reuneste bugetele de buying ale Tempo Media si Carat; Agentia Romana de Media (ARM), formata din Spoon, Propaganda, Odussey si Next Advertising; si Publicis Groupe – Zenith Media, Starcom MediaVest si Optimedia.
De asemenea, Universal McCann si Initiative Media se aflau la jumatatea anului in discutii pentru crearea pool-ului de media Magna.
Citeste si: Harta aliantelor pe piata romaneasca de media
2. Inchiderea Bigger Group
Bigger Group a devenit, pentru industria de media si publicitate, cazul de referinta pentru tepele care pot fi luate pe timp de criza. Agentia condusa de Marcel Straut s-a inchis subit in luna martie, lasand pe drumuri 40 de angajati si datorii de 4 milioane de euro. Straut a vandut pe neasteptate agentia unei tinere de 21 de ani din Republica Moldova, dupa care a disparut din tara.Cea mai afectata de ingineria lui Straut a fost agentia Media Direction, a grupului BBDO, care avea de incasat circa 2 milioane de euro de la Bigger. Trebuia sa dea, la randul ei, banii mai departe catre televiziuni si regii. De pierdut a avut si pool-ul de media Aegis Media Central Services (AMCS), care rula si bugetele de media ale Bigger.
Cu toate acestea, Grupul Tempo a avut si de castigat de pe urma acestui eveniment, integrand cea mai mare parte din echipa de media a Bigger si, odata cu ei, cativa dintre clientii defunctei agentii.
1. Sarbu vinde MediaPro Entertainment si este numit CEO al CME
Ultimul an a fost unul bun pentru Adrian Sarbu. A fost numit, pe rand, presedinte si CEO al grupului Central European Media Enterprises (CME), proprietarul Pro TV, devenind romanul cu cea mai inalta pozitie executiva intr-o multinationala. Sarbu a fost si jucatorul principal al singurei tranzactii de amploare de pe piata de media, in ultimele 12 luni: vanzarea diviziei MediaPro Entertainment (care include Media Pro Pictures, Media Pro Studios, Media Pro Distribution, Pro Video, Media Pro Music & Entertainment, Cinema Pro si Hollywood Multiplex) catre CME, estimata la 97,6 milioane dolari.
In urma acordului cu CME, Sarbu a primit 10 milioane de dolari cash, 2,2 milioane de actiuni CME si posibilitatea de a cumpara inca 850.000 de actiuni, la valoarea de 21,75 dolari/actiune. A mai scapat si de datoriile de 35,6 milioane dolari ale MediaPro Entertainment.
Insa jobul lui Sarbu in ultimul an n-a fost unul usor. La sfarsitul lui aprilie, cand CME raporta pierderi nete de 44,4 milioane dolari in primul trimestru, Sarbu spunea ca cele trei luni au fost cele mai dificile din istoria companiei americane.
Pentru primul semestru al lui 2009, CME a raportat o cifra de afaceri de 84,5 milioane euro, in scadere cu 38% fata de perioada similara a lui 2008, si un profit mai mic cu 63%.
