În urmă cu 13 ani, presa anunța o nouă „metamorfoză” pentru un model Dacia, prima generație a Loganului MCV urmând să fie comercializat în Rusia sub sigla bine-cunoscutului producător local Lada. Cu numele „Largus”, menit să denote dimensiunile generoase ale interiorului, noul model a făcut notă discordantă în țara lui Putin din moment ce restul modelelor Dacia primeau sigla Renault acolo, dar și în alte țări din regiunea euroasiatică. Iată povestea apariției celei mai „rusești” dintre toate Daciile de până acum.
În industria auto, folosirea inteligentă a fondurilor este ridicată la rang de artă mai ales de producătorii modelelor ieftine, deoarece dezvoltarea unui automobil „de buget” implică, inerent, mult mai multe restricții decât în cazul modelelor de lux. Nu degeaba designerul-șef al Volkswagen spunea că este net mai ușor să faci un supercar față de un model citadin, cu preț redus.
Pentru a-și eficientiza fiecare cheltuială, marile grupuri din domeniu se folosesc de zeci de ani de o tehnică adesea criticată, dar tot mai importantă, a împărțirii de resurse. Fie că vorbim de motoare, transmisii, platforme, totul se refolosește și se reambalează, iar exteriorul este alterat printr-o tehnică pe care noi am dezbătut-o într-un material despre badge engineering.
Cum s-a aplicat reducerea de costuri în Grupul Renault, de la Dacia și până la Lada
Reducerea costurilor a fost, până la un punct, laitmotivul carierei din lumea auto a lui Carlos Ghosn, cel care trăgea frâiele în Alianța Renault-Nissan la momentul intrării grupului în Rusia. Ghosn, care se ocupase mai întâi să aducă la mal operațiunile Michelin (în America de Sud și apoi cea de Nord), a trecut la Renault sub bagheta lui Louis Schweitzer, primul CEO și Președinte de după privatizarea din 1990.
Citeste si:
La finele acelui deceniu, Renault a cumpărat Dacia, compania de stat autohtonă fiind privatizată în iulie 1999 când Renault devenea acționar majoritar cu 51% din acțiuni. Planul părea simplu, cu Dacia transformată prin investiții serioase într-un centru de producție pentru regiunea Europei de Est și împrejurimile euroasiatice. Practic, tehnologia mai veche a Renault era transferată pentru a se fabrica mașini cu un preț accesibil sub brandul Dacia, iar primul pas în această direcție s-a văzut odată cu proiectul X90, cel care a dat naștere lui Logan. Renault a avut un buget de 360 milioane de euro pentru a face o mașină care trebuia să coste 5.000 de euro.
Citeste si:
Încă din 2003, cu un an înainte de apariția lui Logan, presa vorbea despre preluarea modelului făcut în România și asamblarea lui în Rusia. Renault voia să pompeze 230 de milioane de euro - cea mai mare investiție de până atunci a unui producător străin în țara lui Putin - pentru a construi Loganul departe de Mioveni, în fosta uzină Moskvici din apropiere de Moscova. Legăturile francezilor cu Rusia erau mai vechi, un joint-venture fiind parafat încă din 1998 între Renault și primarul Moscovei pentru construcția uzinei Avtoframos.
Citeste si:
Până în 2006, Renault își crescuse participația în această afacere la 94,1%, după ce a cumpărat în două etape acțiunile deținute de Primăria din Moscova. Încurajat de acest parteneriat, care producea 80.000 de mașini pe an în 2005, Vladimir Putin s-a deplasat personal la Paris, în 2007, pentru a-l convinge pe Ghosn să investească în Grupul AvtoVAZ. Cum pe atunci nu doar francezii, ci aproape toate țările din Europa de Vest îl percepeau pe șeful statului rus ca pe un partener de discuție acceptabil, Renault a acceptat să cumpere 24% din concernul care includea și marca Lada.
Renault devine acționar majoritar al AvtoVAZ, susținut de nevoia de bani a lui Putin
Cu un an înainte ca Renault să se implice în Avtovaz, Dacia a prezentat versiunea ultra-practică a berlinei Logan. Bazat tot pe platforma Dacia/Renault B0, noul Logan MCV cu acoperiș înalt putea fi cumpărat cu cinci sau șapte locuri, iar versiunea 100% utilitară Logan Van a venit în 2007. La scurt timp, însă, două evenimente au zguduit relația dintre Renault și Rusia. În vara lui 2008, Putin a decis să răspundă militar pe fondul tensiunilor din Georgia, iar criza economică ce se pornise ca un tăvălug peste Ocean a ajuns și pe Bătrânul continent.
Citeste si:
Dacă războiul-fulger instigat de noul țar de la răsărit n-a ridicat atât de multe sprâncene în cancelariile europene pe cât ar fi trebuit, criza financiară a lovit pe toată lumea frontal. Vânzările AvtoVAZ s-au înjumătățit peste noapte. Putin, văzând că monolitul industrial lăsat moștenire din vremurile sovietice era, în continuare, în buza prăpastiei a cerut și mai mulți bani de la Renault. Ghosn a citit corect disponibilitatea rară a președintelui rus de a negocia și a pus piciorul în prag, cerând să controleze întreg grupul.
Citeste si:
În 2012, visul franco-libianului râvnit și astăzi de autoritățile nipone și franceze s-a concretizat, iar Renault a devenit acționar majoritar la AvtoVAZ. Încă de dinainte, uzina din Rusia începuse să producă Loganul, model comercializat sub sigla Renault în Rusia, dar și sub sigla Nissan în America Latină, începând cu 2010. Am vorbit într-un alt material despre povestea acestui model, care s-a numit Nissan Aprio.
Dacia Logan, best-seller în Rusia, dar sub o altă identitate
Dacia Logan a fost lansată în Rusia în 2005 și a fost făcută și la uzina din Tolyatti, unde anterior era produs Clio Symbol. Încă de la început, Renault a decis că brand-ul Dacia va ajunge pe piețele din Europa de Vest (pe lângă România), în timp ce sigla Renault va fi utilizată pe aceleași mașini în majoritatea țărilor estice, deoarece brandul francez este mai cunoscut în aceste regiuni. În Ucraina, însă, modelele Dacia nu doar că veneau de la Mioveni, ci purtau și sigla românească, dar situația s-a schimbat după 2009.
Citeste si:
La cinci ani după lansare, Loganul se număra în continuare printre motivele de bucurie ale Renault în Rusia, în contextul în care joint-venture-ul a fost pe pierdere vreme de peste un deceniu. În 2010, vânzările Loganului crescuseră cu 17%, berlina găsindu-și peste 60.000 de clienți. Mașina era a șasea în topul celor mai populare mașini din Rusia, iar Sandero, lansat în 2009 în Rusia, venea tare din spate cu aproape 20.000 de unități vândute.
Astfel, în 2011, modelul Logan MCV a fost, în sfârșit, anunțat și pentru Rusia. Trecuseră, așa cum spuneam, cinci ani de când mașina a fost lansată de Dacia, dar în Rusia avea să se utilizeze numele de Lada Largus. Decizia a fost luată deoarece Lada avea nevoie de un model cu care să înlocuiască antica Lada Riva Break care a fost în producție timp de 30 de ani. Prefațat de conceptele R90 și F90, Largus a preluat toată partea mecanică de la Logan, cum era de așteptat.
La început, mașinile erau asamblate din kituri CKD aduse la uzina Lada din Tolyatti. Motoarele erau cele cunoscute, dar fără diesel. Versiunea de bază avea agregatul cu 8 valve de 1.6 litri, și o putere de 84 de de cai putere, iar versiunea superioară oferea motorul cu 16 valve și 103 cai putere. Inițial, presa românească a anunțat că și diesel-ul va veni în Rusia, dar asta nu s-a întâmplat. Prețul pentru un Largus era, în 2012, de doar 419.300 ruble (aproximativ 10.770 euro la paritatea de atunci).
Putin, autograf pe primul Largus
Lansarea oficială a Ladei Largus a avut loc în data de 4 aprilie 2012, cu doar câteva luni înainte ca Dacia să prezinte, la Salonul de la Paris, Logan II. Președintele Vladimir Putin a fost prezent la evenimentul formal de la fabrica din Tolyatti, lăsând un autograf pe primul model făcut. Livrările pentru versiunea standard au început în iulie, urmată de Lada Largus Van în August. O versiune a Logan Stepway denumită Largus Cross a apărut mai târziu, în 2015.
În acel an, Largus și-a confirmat statutul de cel mai popular model din segment cu peste 45.000 de exemplare vândute. Astfel, Largus a fost al șaselea cel mai bine vândut automobil din Rusia, dar producția a început să scadă în anii următori. În 2018, Renault anunța că ia în calcul să abandoneze acest efort de rebranding, cel puțin în ceea ce privește mașinile Dacia vândute ca Renault-uri în Asia, America de Sud și unele țări est-europene.
După cum vedem prin recenta lansare a lui Renault Duster III, acest plan a fost între timp abandonat. Dar Lada Largus nu a fost, din contră. În 2021, Lada a prezentat un facelift pentru Largus. Mașina folosea, în continuare, vechea platformă a primului Logan, dar partea frontală fusese cosmetizată pentru a semăna mai tare cu generația a doua. Tot în acel an, Largus a ajuns și pe piața din Republica Moldova cu un preț de bază de 10.800 euro - aproape ca în 2012!
.jpg)
Putin a semnat capota primului exemplar, înainte ca acesta să fie expus la uzină. Sursă foto: Lada / Igor Kazanovsky
Printre modificări se mai numără și folosirea planșei de pe bord de pe varianta facelift a primului Duster, dar și niște echipări premium pentru Largus Cross. Acesta putea fi comandat cu volan și scaună încălzite (față și spate), dar și un sistem de un sistem cruise control.
Nici războiul nu poate dărâma Lada Largus, iar rușii pregătesc versiunea pe baterii
Pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, Renault a dispărut din țara lui Putin. Cu coada între picioare și cu pierderi de miliarde, francezii au vândut grupul AvtoVAZ înapoi la statul rus, anunțând că s-ar întoarce „într-un alt context”, conform CEO-ului Luca de Meo. Conform planului de preluare, Renault are o opțiune de buy-back a participației majoritare în termen de șase ani. Între timp, la uzina de lângă Moscova, rușii au demarat producția de mașini chinezești sub sigla Moskvici.
Conceptul lui e-Largus a fost prezentat în 2022. Sursă foto: Lada
Dar nici conflictul armat, care continuă până astăzi, n-a putut curma povestea Ladei Largus. În iulie 2022, AvtoVAZ a anunțat că o parte dintre cei 30.000 de angajați ai grupului se vor întoarce la muncă, iar cel puțin 1.800 de Lada Largus au fost fabricate la Tolyatti din componente rămase pe stoc. Trebuie spus că și aceste modele, dar și cele fabricate înainte de ieșirea Renault din Rusia, nu aveau toate sistemele de siguranță mandatate de legile europene, deci puteau fi fabricate mult mai ieftin.
Pentru a arăta că sancțiunile vestice sunt un pistol cu apă, rușii au prezentat, tot în 2022, un prototip al unui Largus electric. Mașina părea să abiă motorul electric și transmisia în partea din față, iar setul de baterii era montat în podea, în spate. Presa vorbea atunci de o autonomie de circa 400 de kilometri, iar Lada a început testele pe șosea în luna decembrie.
Modelul folosește și astăzi o platformă Renault din 1998. Sursă foto: Lada
Prototipurile au fost asamblate la uzina din Izhevsk, având cam 50% din componente furnizate de producători din Rusia. Lada a anunțat că motorul electric ar dezvolta 110 kW sau 147 cai putere, dar nu a vorbit despre capacitatea bateriei. De asemenea, în 2023 s-a decis mutarea întregii producții de Lada Largus la Izhevsk de la Toliatty, iar primele EV-uri de serie vor fi fabricate începând cu luna mai a acestui an.
Nu este clar de unde reușesc rușii să obțină kiturile de asamblare pentru Largus, nici de unde au componentele pentru e-Largus, dar cert e că versiunea standard nu va avea decât 68 de cai putere în modul de rulare eco, cu până la 163 cai putere pentru scurte perioade de timp. Recent, Lada a anunțat vânzări record pentru luna aprilie, cu volume ce depășesc un record înregistrat în urmă cu 12 ani.
Interiorul a fost modernizat, cu planșă de bord de la Duster și câteva echipări premium care n-au ajuns și la Dacia. Sursă foto: Lada
Chiar și așa, Largus nu se numără printre favoritele clienților, poate și pentru că se produc destul de puține din lipsă de componente. Gama Lada este completată în prezent de modelele Vesta, Granta și Niva.
Sursa foto: Andrei Kholmov / Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
