Revoluțiile nu sunt străine deloc oamenilor, indiferent că ne referim la cele politice sau la cele de ordin industrial. Omenirea se află acum în pragul unei revoluții digitale, ca urmare a rapidității cu care tehnologia a progresat în ultimii ani, un progres privit atât ca o nesiguranță, cât și ca o oportunitate. Important pentru noi este să înțelegem cum ne pregătim pentru viitor și cum ne asigurăm că rămânem relevanți, este de părere Diana Stafie, fondator Future Station și specialist în foresight (strategie prospectivă)*.

„Noi, ca oameni, am mai trecut prin astfel de valuri de reziliență. Acum sute de ani, tractorul și utilajele au fost ChatGPT-urile pentru oamenii care făceau agricultură și dădeau cu sapa. Și ei se gândeau la acea vreme „oare o să îmi ia jobul, oare eu cum pot să rămân relevant?”. Deci cumva am reușit să ne reinventăm. Asta nu înseamnă că aceiași oameni s-au reinventat pe aceleași joburi. Nu, există un decalaj de adopție de anumite abilități și potrivire în așa fel încât să rămânem relevanți. Însă datele arată că tehnologia a produs aproape dublu ca număr de joburi decât a luat. Bineînțeles că nu neapărat pentru aceiași oameni. Și atunci cred că digitalizarea ar trebui privită și din această perspectivă”, a explicat Diana Stafie, la conferința HR 2.0 – Piața muncii între prudență și încetinire economică, organizată de wall-street.ro.

„Suntem într-un AI Summer”

Mulți ar spune că inteligența artificială e un domeniu care a fost explorat în profunzime abia destul de recent. În realitate, însă cercetările pe această tehnologie sunt mult mai vechi. Ce e important de reținut este că suntem într-un AI Summer (într-o vară a AI-ului), o denumire care reprezintă ideea că omenirea este într-o perioadă/ciclu propice pentru cercetarea și dezvoltarea inteligenței artificiale, ce beneficiază de entuziasm, atenție sporită la nivel general și, cel mai important, de investiții. De-a lungul anilor, finanțarea inițiativelor AI a trecut printr-o serie de cicluri active și inactive, acestea din urmă fiind încapsulate în ceea ce specialiștii numesc „Iarna AI-ului”, o perioadă temporară în care AI-ul nu a fost deloc pe buzele tuturor ca acum, potrivit informațiilor regăsite pe techtarget.com.

La fel ca vremea de afară, există adopție, există entuziasm, investiții, toată lumea vorbește despre AI, e pe buzele tuturor. Însă e important de știut e că noi am mai trecut prin astfel de perioade de vară, adică discuția cu AI-ul nu e de acum. Primele discuții au fost în anii `50, am avut o vară cam până în 1974, după care a venit iarna. Important pentru noi e să înțelegem cum ne pregătim și cum ne asigurăm că rămânem relevanți. Trebuie să știm cum ne pregătim dacă vine iarna, dar și ce să facem dacă vine un val mare de căldură.

Diana Stafie, fondator Future Station (foto)

Diana Stafie, fondator Future StationSursa foto: Ovidiu Udrescu

Prima „vară” a AI-ului a fost între anii 1956-1974, când Agenția de Proiecte de Cercetare Avansată a Apărării din SUA (DARPA) a finanțat cercetarea AI, având, la acea vreme puține cerințe în privința dezvoltării proiectelor funcționale. Entuziasmul a fost alimentat de un experiment ce a avut la bază o mașinărie care a generat în mod automat o traducere din engleză în rusă, dar și de un program care putea juca singur jocul de dame. Ulterior, „vara” a mai revenit abia între 1980-1987,urmând ca din 1994 să înceapă o perioadă de interes moderat, dar stabil, pe măsură ce puterea computațională începea să crească tot mai mult.

În prezent, avansul adoptării tehnologiei și a inteligenței artificiale, dar și alți factori sociali vor duce în următorii ani la o schimbare de paradigmă pe piața forței de muncă. Se estimează că până în 2027, deși se vor crea 69 de milioane de locuri de muncă, se vor elimina 83 de milioane de alte posturi, ceea ce va duce la o pierdere netă de 14 milioane de locuri de muncă, adică 2% din paleta actuală de joburi de la nivel mondial, conform datelor de la Forumul Economic Mondial.

„Mai țineți minte că era discuția acum câțiva ani că nu ar trebui să ne temem de AI pentru că această tehnologie va automatiza doar activitățile repetitive, nu cele creative, care țin de oameni. Ce vedem, însă, ca evoluție, este că există destul de multe platforme care fac imagini sau conținut foarte bun din acest punct de vedere. Stau și mă întreb, oare o să ajungem în viitor să etichetăm conținutul scris de noi ca fiind „conținut scris de oameni”, ca să știm sigur de cine a fost scris și să avem transparență? (...) Ce o să ne facă să mai fim umani?”, a mai precizat Diana Stafie.

Diana Stafie a mai spus în cadrul evenimentului că important pentru noi, ca angajați, va fi să ne dăm seama care va fi aportul nostru adus la nivelul muncii. Abordarea corectă nu va fi cea în care ne vom întreba dacă și cum va veni tehnologia peste noi, ci cum putem rămâne relevanți, atât individual, cât și colectiv, într-un viitor care nu știm cum va arăta.

Nu cred că are rost să ne întrebam dacă în România e adopție de 10% sau de 50% pentru că trăim într-o lume foarte conectată, așteptările noastre sunt fluide, chiar dacă viitorul nu e egal distribuit.

Diana Stafie, fondator Future Station

În România, producția, sectorul serviciilor (servicii clienți și call-center, contabilitate, finanțe), dar și retailul, transporturile și comunicarea și marketingul vor fi domeniile cele mai puternic afectate de inteligența artificială, conform datelor de la HappyRecruiter.com. La nivel de abilități, adaptabilitatea, învățarea continuă, gândirea critică și analitică precum și empatia și ascultarea activă sunt cele care vor fi esențiale într-un viitor dominat de tehnologii noi și de inteligență artificială.

*Disciplina numită Foresight nu face previziuni sau predicții, prin urmare trebuie evitate în discurs aceste două cuvinte. Foresight este o disciplină complexă ce își are rădăcinile în strategia militară și care presupune evaluarea atentă a indicilor ce pot duce la trasarea unor posibile scenarii de dezvoltare în viitor pentru diverse domenii, ajutând astfel companiile și indivizii să fie mai pregătiți pentru ce se poate întâmpla în viitor.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri