Închiderea terasei cunoscută drept Grădina EDEN și situată în curtea din spatele Palatului Știrbei din Capitală a stârnit multe reacții negative pe social media, în ultimele zile, mai ales în contextul în care dezvoltatorul israelian Hagag, care a cumpărat imobilul istoric după ce foștii proprietari au fost executați silit, a obținut avizul de oportunitate de la Primăria Capitalei pentru un proiect de spații de birouri exact pe terenul grădinii istorice din spatele Palatului Știrbei.

ONG-uri și alte diferite asociații interesate de urbanism au contestat de luni de zile proiectul inițiat de H Victoria Știrbei Galleries, prin care Hagag urmărește să dezvolte proiectul, înainte ca PUZ-ul preliminar să între în dezbatere publică, și l-au comparat frecvent cu proiectul Westfourth Architecture în anul 2009, al foștilor proprietari.

Acel proiect, abandonat în 2015, a fost puternic contestat de locuitorii din zona, de asociațiile de protecție a patrimoniului, de reprezentanți ai societății civile și de specialiști în patrimoniu. Toți s-au opus intervențiilor brutale asupra grădinii și palatului Știrbei reclamând, în egală măsură, demolarea ilegală a anexelor, a pivniței de vinuri și a grajdurilor palatului.

Palatul Stirbei Hagag

Astăzi, potrivit certificatului de urbanism, primit de către H Victoria Știrbei Galleries de la Primăria Capitalei, pe lângă restaurarea Palatului Știrbei, care este de altfel binevenită, fiind lăsat în paragină de 25 de ani, după cum ne-a declarat proprietarul Grădinii Eden, Călin Popeanu, în spatele acestuia Hagag are în vedere construirea unui complex de birouri și funcțiuni de comerciale, exact pe suprafața grădinii istorice din spatele Palatului Știrbei.

Acest lucru a declanșat, ca urmare, un val de critici aduse proiectului de bioruri, care ar trebui să ajungă la circa 35 de metri înălțime, exact în spatele Palatului Știrbei, deși terenul cu imobilul este cuprins "într-o subzonă centrală în care se menține configurația țesutului urban tradițional", situându-se și la intersecția a mai multor zone protejate (nr. 16 Calea Victorie, nr. 44 Temisana și nr. 02 Calea Griviței) și cu înălțimi maxime admise de puțin peste 20 de metri.

Situația a explodat, însă, odată cu închiderea terasei cunoscută drept Grădina EDEN situată în curtea din spatele Palatului Știrbei. Contactat de wall-street.ro, Călin Popeanu, proprietarul cafenelei a declarat că rspectivul contract semnat cu Hagag a expirat pur și simplu și nu a existat o "evacuare" cum s-a vehiculat prin presă. Contractul urma să continue, totuși, și în anul următor, potrivit lui Călin Popeanu, dacă dezvoltatorul nu începea demersurile pentru a da startul lucrărilor de restaurare a Palatului Știrbei.

S-a terminat contractul pur și simplu. Aveam un acord cu Hagag, potrivit căruia dacă nu dezvoltă, nu construiesc nimic, în anul sezonier următor ne închiriază din nou. Nu a fost evacuare cum s-a scris în presă. Încă din august am restrâns câte puțin activitatea și intrarea în terasă a început să fie prin spate ca să poată și ei să își facă studii legate de lucrările de restaurare. Până la urmă nu poți să lași un așa palat în paragină în care se află acum. Ce se vrea acum? Să lași așa o clădire istorică să cadă de la sine, cum au lăsat-o foștii proprietari care și-au bătut joc?

Călin Popeanu

De asemenea, reprezentanții Hagag au declarat pentru wall-street.ro faptul că "principala intenție a Hagag Development Europe este de a asigura restaurarea completă a Palatului Știrbey și de a pune în valoare construcția existentă prin realizarea lucrărilor de recondiționare și reconsolidare ale imobilului, precum și reedificarea corpului anexă ce găzduia fosta remiză de trăsuri".

Aceștia insistă că astăzi, Palatul Știrbey se află într-o stare avansată de degradare, constatată atât în ceea ce privește structura construcției, cât și în ceea ce privește elementele corespunzătoare fațadei, iar, în opinia lor, efectuarea, într-un termen cât mai scurt, a lucrărilor de securizare și renovare ale imobilului este vitală pentru a evita deteriorarea într-un ritm accelerat și punerea în pericol a însăși existenței monumentului istoric.

Cu toate acestea, Hagag nu ne-a oferit nici un răspuns la întrebările legate de impactul și dimensiunea proiectului de birouri din spatele Palatului Știrbei, mulțumindu-se doar să arate că: "este extrem de important de punctat că în configurația actuală a orașului Palatul Știrbei este perceput doar frontal, la nivel pietonal - de pe strada Biserica Amzei, strada Banului, din Calea Victoriei și extrem de puțin din strada General Budișteanu" (foto jos).

Palatul Stirbei Hagag

Conceptul proiectului pe care ne dorim să îl dezvoltăm are la bază o documentație riguroasă și respectă întocmai recomandările Studiului de fundamentare a proiectului, așa cum ne-au fost înaintate de către Ministerul Culturii și Identității Naționale. Mai mult decât atât, avem în vedere punerea în valoare a percepției palatului din diverse puncte de circulație, oglindită bineînțeles în volumul monumentului. Cu toate acestea, în funcție de rigorile și cerințele urbanistice ale vremii, evoluția parcelei din spatele palatului a suferit o serie multiplă de transformări: evolutiv, au fost demolate clădiri, construite corpuri noi, astfel apărând modificări și intervenții considerabile și asupra spațiului plantat din incintă, acesta fiind împărțit între spațiul verde de onoare din fața palatului și cel din spate.

Hagag

Reprezentanții dezvoltatorului au mai arătat că "transformările succesive ale mai multor corpuri din spatele palatului au condus la permanente tăieri de arbori. În ultimul deceniu foștii proprietari au manifestat un vădit dezinteres față de palat și implicit, față de curtea interioară, fapt care a favorizat apariția unei vegetații spontane de talie mică. Așadat, nu putem discuta despre o amenajare reminescentă a spațiului verde din secolul XIX, însă planurile companiei prevăd conservarea în totalitate a curții din fața palatului și asigurarea suprafețelor legale recomandate de spații verzi pentru întreg proiectul".

Dar, reprezentanții societății civile și specialiștii în patrimoniu rămân pe poziții și solicită în continuare "conservarea și restaurarea grădinii istorice din spatele Palatului Știrbei, parte integrantă a ansamblului princiar".

Unul dintre cei mai importanți este Edmond Niculușcă, președintele ARCEN, asociație cu focus pe protecția patrimoniului construit și a zonelor istorice ale Bucureștiului, care a subliniat că motivele pentru care se opunem proiectului promovat de H Victoria Știrbei Galleries sunt:

1. Conservarea imaginii Palatului Știrbei, monument istoric de grupa A (valoare națională și universală), nr. 2204 în Lista Monumentelor Istorice din 2015, cod B-II-M-A-19860: Pentru a proteja imaginea Palatului Știrbei trebuie evitată suprapunerea lui vizuală cu o nouă construcție. În consecință, noul imobil trebuie retras la o distanță de minimum 30 m față de laturile palatului și să nu aibă mai mult 25 m înălțime.

2. Conservarea și restaurarea grădinii istorice din spatele Palatului Știrbei, parte integrantă a ansamblului princiar: Grădina palatului Știrbei apare în planurile istorice ale Bucureștiului, planul Borroczyn din 1844-1846, fotografiile aeriene din 1927, și este descrisă în relatările mai multor călători străini. Pentru conservarea substanței istorice a palatului Știrbei, refacerea grădinii este la fel de importantă ca și reconstruirea grajdurilor demolate ilegal.

3. Conservarea spațiului plantat dinspre Calea Victoriei și a gardului: Că toate reședințele aristocratice, Palatul Știrbei are în partea din față o curte de onoare, parțial plantată, înconjurată de un gard ornamental. Eliminarea acestor elemente este inacceptabilă.

4. Respectarea caracteristicilor ansamblului de arhitectură din spatele Palatului Știrbei, pe strada General Constantin Budișteanu, clasat monument istoric de grupa B, cod B-II-a-B-18235, nr. 514 în Lista Monumentelor Istorice din 2015: Aceasta este o zonă dominant rezidențială, cu regim jos de înălțime și vegetație abundentă. Nouă clădire trebuie retrasă consistent de la stradă și limitată la regimul de înălțime a ansamblului clasat.

Bătălia nu este pierdută! Suntem la faza de Consultare Publică: Faza Propunerilor Preliminare PUZ. Ministerul Culturii va face publică propria poziție asupra proiectului care afectează monumentul istoric de valoare națională din Calea Victoriei nr. 107. Totodată, proiectul va ajunge la Comisia Națională a Monumentelor Istorice, unde are nevoie de aviz și în Consiliul General al Primăriei Municipiului București, iar votul decisiv va depinde categoric de cine va câștiga Primăria Capitalei. Un singur candidat este cu adevărat apărătorul Patrimoniului Istoric al Bucureștiului.

Edmond Niculușcă

Share. | CLARIFICARE: Gradina EDEN s-a închis doar pentru că investitorii de la Palatul Știrbey au primit aprobări pe...Publicată de Edmond Niculușcă pe Duminică, 20 septembrie 2020

Palatul Știrbey se întinde pe o suprafață construită la sol de 776 de metri pătrați și o suprafață construită desfășurată de 2.933 de metri pătrați, având un regim de înălțime de S+P+E+M. Întreaga clădire va fi restaurată și reconsolidată, inclusiv elementele decorative exterioare.

După reintroducerea în circuitul public, interiorul clădirii va găzdui o galerie high-end pentru mărci premium cu renume internațional, dar și un spațiu modern destinat unor evenimente culturale și expunerii lucrărilor de artă semnate de artiști contemporani, români și internaționali, pe care dezvoltatorul o va pune, cu titlu pro-bono, la dispoziția acestora din urmă.

Bugetul alocat pentru lucrările de recondiționare a Palatului și reedificarea corpului anexă este de 20 de milioane de euro.

Istoricul proprietății datează din ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, iar între 1849-1856 palatul devine reședință domnească. Cele mai ample modificări se aduc proprietății în perioada 1881-1891 când arhitectul Frederich Hartmann semnează proiectul de transformare a fațadelor palatului, așa cum sunt ele păstrate astăzi. Hartmann este responsabil, de asemenea, și de proiectul de construcție al corpului semicircular destinat remizei de trăsuri, demolat ulterior.

Între 2001 și 2004, Palatul Știrbei a fost recuperat de moștenitorii familiei și, ulterior, vândut în 2005 omului de afaceri Ovidiu Popescu, decedat în 2011. Apoi clădirea i-a rămas lui lui Alexandru Popescu, fiul acestuia, care a ajuns în vizorul DNA, după modificările masive aduse, și pentru aprobările pentru un proiect imobiliar de 120 de milioane de euro, care îngloba și modifică palatul, primite de la Comisia Naţionale a Monumentelor Istorice, Direcţia pentru Cultură a Municipiului Bucureşti şi Primăria Sectorului 1.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »


Setari Cookie-uri