Cu toate acestea, in ceea ce priveste sistemul de pensii private obligatorii si facultative, Klaus Iohannis propune in cadrul aceluiasi Program Prezidential un set de masuri legislative care ar putea bulversa mai degraba piata de profil si ar crea si mai multa confuzie in randul participantilor. Klaus Iohannis a obtinut 54,50% din voturi la turul doi al alegerilor prezidentiale, iar Victor Ponta a fost votat de 45,49% dintre alegatorii care s-au prezent la urne, conform rezultatelor partiale anuntate, luni, de BEC, dupa centralizarea a 99,07% din procesele verbale.

Pensii ocupationale cu beneficii definite...

Un prim aspect care evidentiaza clar faptul ca, atat cei care au scris acest plan de masuri cat si insusi Klaus Iohannis, nu au discutat cu reprezentantii din piata de profil si nu au inteles problemele acestei industrii, vizeaza introducerea unui al patrulea Pilon, de pensii ocupationale, prin statutul profesional si/sau contractul colectiv de munca aplicabil, bazat pe contributia asiguratului si a angajatorului, inclusiv a statului, acolo unde angajatorul este statul.

"Vorbim despre beneficii definite, cu o componenta de asigurare de viata, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate (sistemul de aparare, ordine publica, dar si profesii unde, prin negociere colectiva, se constituie o schema de pensii, in vederea fidelizarii salariatilor). In acest fel, sunt eliminate nedreptatile create beneficiarilor pensiilor speciale din legea pensiilor publice si pot fi stimulate pe termen lung profesiile cu grad mai mare de uzura", spune Klaus Iohannis, potrivit documentului citat.

In principiu, nu exista un model european comun in organizarea sistemelor de pensii, dar in general, se vorbeste de un sistem in trei piloni, asa cum este si in Romania, insa cei trei piloni nu sunt aceiasi pentru toate tarile Uniunii Europene. In timp ce tarile din centrul si estul Europei au adoptat modelul Bancii Mondiale (pilonul 1 - public, pilonul 2 - obligatoriu reglementat de stat si administrat privat, pilonul 3 – privat voluntar), tarile vestice precum Marea Britanie, Franta, Germania sau cele nordice precum Suedia nu au aceeasi viziune sociala privind cei trei piloni (pilonul 1 - pensii publice, pilonul 2 - pensii ocupationale, legate de categoria profesionala a contribuabilului si stabilite prin contracte colective de munca si pilonul 3, pensii private avand conditii individuale de contributie fara legatura cu ocupatia).

Mai mult, statele membre, incercand sa limiteze impactul economic si bugetar al tendintelor demografice, au adoptat o serie de reforme care, pe de o parte echilibreaza situatiile financiare ale sistemelor de pensii, dar pe de alta parte vor duce o diminuare a pensiilor viitoare comparativ cu beneficiile acordate pana la acel moment. Autorii textului nu stiu ca trecerea de la sisteme de tip beneficii definite catre sisteme de tip contributii definite, legarea indexarii pensiilor din sistemele redistributive de inflatie sunt doar cateva exemple care merg in acest sens.

Ce au declarat de-a lungul timpului managerii din industrie despre pensiile ocupationale:

Intr-un interviu acordat wall-street.ro in luna septembrie, Raluca Tintoiu, director general ING Pensii si presedinte al APAPR, a declarat pe aceasta tema ca "sistemul este destul de acoperitor, in prezent, mai ales ca Pilonul III de pensii facultative se afla inca in stadiu de dezvoltare. Exista costuri operationale foarte mari si este nevoie de o masa critica pentru a putea functiona eficient. Consider ca, in momentul de fata, un nou Pilon, separat de cele deja existene, ar fi excesiv, pentru o piata care este inca in stadiul de dezvoltare".

Oamenii se gandesc mai mult la fitness decat la pensie peste 30 ani

Oamenii se gandesc mai mult la fitness decat la pensie peste 30 ani

Daca ar fi totusi introdus un Pilon de pensii ocupationale, presedintele APAPR spune ca acesta ar trebui sa vina ca o completare a infrastructurii Pilonului III, deja existenta, atractiva pentru angajatori si transformata intr-o schema de loializare a angajatilor. "Importarea automata nu functioneaza intotdeauna. In Statele Unite si Europa dezvoltata, sistemul ocupational este sistemul de baza pentru ca exista un istoric lung de contributii. Sunt sume relevante acumulate, care fac ca acest sistem sa poata functiona eficient. Noi suntem la inceput si va dura mult pana cand vom ajunge sa avem o asemenea masa critica", a mai spus Raluca Tintoiu.

Citeste si:

Crinu Andanut, CEO, Allianz-Tiriac Pensii Private si fost presedinte APAPR, a declarat in 2011 pentru revista PRIMM ca un astfel de sistem de pensii ocupationale, de inspiratie vestica, nu poate functiona in societatea noastra de acum, pentru ca nu sunt realizate conditiile preliminare pentru aparitia pensiilor ocupationale: contextul macroeconomic, maturitatea mediului de business, cultura economisirii private, stabilitatea politica si altele. "Problema o reprezinta incompatibilitatea unui asemenea sistem cu Romania prezentului. Vesticilor le-a trebuit peste un secol sa dezvolte si sa rafineze acest mod ocupational de economisire pentru pensie, iar Romania, din pacate, nu se afla in pozitia de a putea accelera procesul prin arderea unor etape".

In opinia sa, disponibilitatea Pilonului III de pensii facultative si interesul inca scazut al companiilor pentru aceste produse reprezinta un alt indicator pentru sansele reduse pe care le dau acum pensiilor ocupationale. In acelasi timp, chiar si interesul de business pentru acest sistem se afla sub semnul intrebarii. "Experienta ultimilor ani si dificultatile intampinate in administrarea sistemului actual de pensii private - riscul politic si legislativ permanent la care am fost supusi - vor face actionarii administratorilor extrem de reticenti in a veni cu noi bani de acasa pentru a investi intr-un nou sistem de pensii private. Daca sistemul pensiilor ocupationale va lua start in anii urmatori, fapt asupra caruia eu personal ma indoiesc, vad in cel mai bun caz o piata mica si subdezvoltata pe termen mediu. Ma astept ca fondurile ocupationale sa apara, sa creasca si sa se dezvolte mult mai greu decat cele facultative", a concluzionat Crinu Andanut.

Confunda pensiile private cu piata asigurarilor...

Un al doilea aspect se refera la intarirea increderii in sistemul de pensii private obligatorii si largirea bazei participantilor la acesta. Acestia enumera mai multe provocari la acest capitol:

  • adoptarea legislatiei privind plata pensiilor obligatorii private;
  • protejarea drepturilor participantilor, prin reglementarea mai multor tipuri de tipuri de fonduri de pensii administrate privat, pentru ca aderarea sa se faca in conditii mai transparente;
  • adecvarea capitalului social al administratorilor fondurilor de pensii pentru indeplinirea cerintelor minime de solvabilitate;
  • compensarea diferentelor de rentabilitate sub rentabilitatea minima, detalierea si diversificarea formelor de plata.

In ceea ce priveste punctul trei, cu privire la adecvarea capitalului social al administratorilor fondurilor de pensii pentru indeplinirea cerintelor minime de solvabilitate, autorii textului confunda sau poate vor sa replice sistemul din piata asigurarilor, unde exista o marja de solavabilitate minima obligatorie pentru fiecare asigurator, dar care in sistemul de pensii nu exista. In principiu, pentru a putea primi licenta de administrare a unui fond de pensii private in Romania, orice companie trebuie sa dovedeasca experienta de cel putin 3 ani in domeniu si sa aduca un capital social minim pentru formarea societatii de administrare. Capitalul social minim este de 4 milioane de euro pentru administratorii de pensii private obligatorii (Pilonul II) si de 1,5 milioane de euro pentru administratorii de pensii private facultative (Pilonul III).

Prin lege insa, fondul de pensii private nu poate da faliment. Legislatia prevede in mod explicit faptul ca fondurile de pensii private nu pot da faliment. De aceea, fondurile de pensii nu pot intampina dificultati financiare, acest risc existand in mod ipotetic doar pentru administratori. Daca apare situatia in care un administrator are dificultati si nu mai poate gestiona in bune conditii fondul de pensii, intervine procedura de administrare speciala, prin care fondul sau este transferat catre alte fonduri, cu rezultate bune in administrare.

In plus, pensiile administrate privat (Pilonul II) au prevazuta prin lege (411/2004) o garantie minima a principalului net (constituit in perioada de acumulare si egal cu suma totala a contributiilor minus comisioane de adminstrare si penalitati de transfer, dupa caz), pe care toti adminstratorii de Pilon II sunt obligati sa o ofere. Suplimentar, pentru protectia contributiilor virate de participanti, ASF a decis in 2012 ca administratorii trebuie sa puna si niste bani deoparte, sub forma de provizion tehnic, pentru acesta garantie obligatorie.

Valoarea actuala a provizionului tehnic necesar Pilonului II este de 274.727.450 lei (total la nivel de Pilon II), potrivit datelor furnizate de ASF si reprezinta principalul element al sistemului de solvabilitate al pensiilor private, constituit din resursele proprii (venituri din comisioane) ale administratorului si mentinut in conturi ale acestuia, cu regim de supraveghere speciala (activele aferente sunt blocate, nefiind la discretia administratorilor pentru cazuri de insolventa sau pentru distribuirea de dividende), deschise la banca depozitar al activelor fondului de pensii.

La fondurile obligatorii garantia in perioada de acumulare este data de lege (a unui randament pe investitii de 0% minus comisioane) si de provizionul tehnic mentionat anterior, in valoare de aproximativ 300 milioane de lei. Diferenta la jumatatea anului 2014 intre cat au virat romanii (peste 13 miliarde de lei) la fondurile de pensii private obligatorii - Pilonul II (via Casa de Pensii) si valoarea actuala a activelor fondurilor (peste 16 miliarde de lei), dupa rezultatul investitiilor si deducerea tuturor comisioanelor este de nu mai putin de 3,36 miliarde de lei.

Mai multe detalii despre siguranta sistemului de pensii private gasiti aici.

Sursa foto: Mediafax