Imaginea copilului julit in genunchi, cu cheia de gat, alergand pe maidane, prin blocuri in constructie si prin spatele centralei ne urmareste pe toti cei trecuti de 35 de ani. Este imaginea copilului de cartier din perioada comunista, care, ulterior, a traversat cei 30 de ani de capitalism partial in scoala si restul “in campul muncii”, nostalgic dupa “libertatea” copilariei de care copiii din ziua de azi nu se mai pot bucura.

Majoritatea apreciaza beneficiile “pietei libere”, dar simt nevoia unei intoarceri in timp, macar din cand in cand, si cauta imagini sau gusturi care sa ii duca din nou “acolo”.

Asa a aparut ideea Berii Bucuresti - in 2015, la o bere intre 3 prieteni, toti cu amintiri comune, desi din orase diferite: o bere care sa faca legatura cu locurile copilariei. Mai intai a fost “Bere de Cartier”, iar apoi a devenit “Bere Bucuresti de Cartier”.

Este o bere artizanala, dedicata celor crescuti in curtea blocului, langa centrala si pe strazile fiecarui cartier. Este pentru cei veniti si ramasi, dar si pentru cei plecati care se intorc mereu cu drag si nu uita de unde au inceput calatoria.

Cei trei, Bogdan Florea, Raducu Dura si Emil Udeanu, au pornit cu gandul la o bere care sa readuca in actualitate gustul pierdut si care sa arate ca “pe vremuri”.

Initial, pe eticheta ar fi trebuit sa fie vechea stema a Romaniei (idee doar amanata, nu abandonata). Ulterior, au optat pentru cartierele relevante ale Bucurestiului, in functie de cat de evocate au fost in cadrul unui studiu referitor la valorile din copilarie la care cei care au crescut acolo s-ar intoarce.

Sapte etichete “simbol” pentru copilaria din cartier

Au ajuns la 7 “etichete” pentru sase zone ale Capitalei plus cea nationala, iar prima bere produsa a aparut in februarie 2018. In acest moment, pe piata sunt patru etichete: Rahova, Pantelimon, Drumul Taberei si Dristor, iar alte trei urmaza sa apara la jumatatea lunii august. Este vorba de eticheta nationala si inca doua dintr-o lista scurta de 3 cartiere: Dorobanti, Berceni si Titan.

“Surprinzator, din cele trei variante de eticheta de cartier pe care discutam, cea mai de impact pare a fi Berceni, unde exista o comunitate de peste 2.400 de membri, oameni tineri, foarte activa pe forumuri. Datorita acestei comunitati a venit si propunerea cu eticheta Berceni”, a explicat Bogdan Florea, unul din cei trei “nostalgici”, Managing Partner SC Bere Bucuresti de Cartier SRL alaturi de ceilalti doi.

Berea deja aflata pe piata, sub cele 4 etichete, este de doua tipuri: un “Lager” si un “Ale”. Sub urmatoarele 3 etichete va fi o bere de tip IPA (IndianPale Ale), berea nr. 1 in berea artizanala, dura si seaca si o “flavor beer”. “Trebuie sa atingem si publicul feminin. Exista foarte multe femei care apreciaza berea artizanala, mult mai multe decat cele care apreciaza berea clasica si au fost atrase tocmai datorita variantelor de “flavor beer” de calitate”, mai spune Bogdan Florea.

In general, femeile considera berea “o amareala”, iar sortimentele de bere cu arome (ex. lamaie), sunt “niste amereli cu iz de lamaie”, in opinia femeilor.

Unde se vinde berea si cat costa

Productia a fost demarata “pe cont propriu”, intr-o fabrica “gazda” si cu ajutorul unui berar belgian care nu face rabat la calitate (nu scurteaza procesele, nu face economie la ingrediente, nu ocoleste normele de productie obligatorii).

In acest moment, Berea Bucuresti de Cartier se vinde in cele mai reprezentative supermarket-uri (Carrefour, Auchan si Kaufland) si urmeaza sa intre si in reteaua Mega Image.

Cat de greu le-a fost greu sa intre in supermarket-uri? Nu atat de greu pe cat ar fi putut fi! Asociatul lui Bogdan, Radu (care detine si functia de director general), de formatie corporatista in industrie, are experienta necesara astfel ca nu s-au lovit “cu capul de usi” asa cum s-ar fi lovit un om din afara sistemului. Insa negocierea nu e usoara.

La raft, Berea Bucuresti de Cartier coste intre 10 si 12 lei. Pana sa intre in marile magazine, cei trei vindeau in foarte putine locatii, “beer store-uri”, cea mai importanta locatie de bere artizanala fiind “The Beer Institute”, care contine si magazin dar si loc pentru consum.

Nevoie de finantare a aparut odata cu cererea tot mai mare

Datorita diversificarii canalelor de distributie, productia de aproximativ 8.000 de sticle pe luna s-a dovedit a fi insuficienta, asa ca cei trei au decis sa isi deschida propria fabrica si sa creasca productia.

In aceasta etapa a intervenit, insa, si nevoia de finantare. Cu un imprumut de 160.000 de dolari (echivalent lei) de la OTP Bank, au reusit sa cumpere o fabrica pe care urmeaza sa o puna in functiune in perioada urmatoare. Investitia totala in aceasta fabrica se ridica la aproximativ 240.000 de dolari.

Care au fost cele mai mari probleme intampinate de cei trei de la lansarea pe aceasta piata pana in prezent? “De la aparitia ideii si pana acum, pot spune ca acum am intrat in faza problemelor. Pana acum a fost frumos, relativ simplu, am fost bucurosi ca povestea a prins. Dar acum a inceput partea mai putin placuta - etapa de autorizare, de contact cu autoritatile. Asta ne ucide…”, spune Bogdan, mai in gluma mai in serios.

Cea mai recenta dilema a fost cea legata de institutia cu care sa inceapa discutiile referitaore la autorizare: DSV (Directia Sanitar Veterinara) sau DSP (Directia de Sanatate Publica), pentru ca fiecare ii trimitea la cealalta. Acum insa, pentru ca fabrica a ajuns in tara (in port), astepata documentele vamale cu care sa mearga la primarie si de acolo sa primeasca o “fisa de parcurs” cu toate institutiile de la care trebuie sa obtina autorizari.

Fabrica noua va fi amplasata in Corbeanca, judetul Ilfov, unde cei trei au inchiriat deja un fost depozit de farmaceutice, “pentru a fi in standardele DSP, DSV”, cu o suprafata totala de 400 mp, considerata “generoasa” pentru o bere artizanala. Fabrica va ocupa aproximativ 180 mp, iar restul va reveni facilitatilor conexe (zona pentru sticle, zona pentru materie prima, camera frig, camera umiditate controlata etc.).

Care sunt asteptarile dupa aceasta investitie?

Noua fabrica, despre care belgianul care le produce acum berea spune ca este la a 3-a evolutie fata de instalatia pe care o utilizeaza el, are o capacitate maxima de 24.000 de sticle pe luna in full.

Este o microberarie cu o capacitate de 80 de hectolitri/sarja completa, care include si linia de imbuteliere si cea de etichetare.

Ansamblul este complet automatizat, iar la construirea utilajelor s-au folosit cele mai recente tehnologii in materie de imbinare a inoxului alimentar (material din care este executata fabrica), echipamentele, componentele fiind de categorie premium, in acest mod fiind excluse, practic, eventuale probleme tehnice cauzate de factorul uman.

“Am pus foarte mare accent pe calitatea materialelor si am tinut neaparat ca microbereria sa fie complet automatizata astfel incat eficienta, dar si calitatea produsului final sa fie la cote maxime”, a explicat Bogdan Florea.

Fabrica va incepe sa produca in luna octombrie (avand in vedere intarzierile generate de razboaiele comerciale la nivel global, care au impiedicat sosirea in tara a fabricii la timp).

“Am facut aceasta investitie pentru a accesa top 3 bere artizanala in Romania. Daca am comercializa 24.000 de sticle pe luna, cu siguranta am ajunge pe locul 2 la nivel national pe aceasta zona”, spune entuziasmat Bogdan.

Concurenta pe aceasta piata este mult mai dinamica decat cea de pe piata berii clasice, avand in vedere ca sunt mult mai multe sortimente, mai multi producatori si mai interconectati. “Pe piata berii clasice sunt 10 - 20 de branduri mari. Aici sunt 140 de etichete de bere artizanala in prezent, cu preturi de la 10 lei la 38 de lei la raft, sticla de 0,33 ml, in magazinele de specialitate. Dar in acest caz un producator poate sa produca si berea altuia, daca are capacitati libere in anumite perioade. Toata lumea produce foarte multe sortimente, am vazut tot felul de arome (spre exemplu infuzie de pere cu iasomie). Colaboram foarte mult intre noi, iar asta face piata dinamica”, a mai spus Bogdan Florea.

Materia prima si sticlele, din import

Pentru productia de bere s-ar putea crede ca toate ingredientele sunt la indemana, insa nu este deloc asa. Materia prima este importata din Anglia, Germania si Italia (zone care deservesc aproximativ 95% din productia totala de bere din Romania, nu doar artizanala).

Sticlele sunt aduse din Italia sau Franta, unde sunt localizate singurele doua mari fabrici de sticla din Europa. Avem si in Romania o fabrica de sticla, dar, din lipsa de investitii, calitatea este inferioara si, in plus, nu respecta stadardele, astfel ca sticla produsa intern nu se potriveste cu dopurile aduse din strainatate. Din aceasta cauza, micii producatori sunt obligati sa accepte preturile impuse de producatori, avand in vedere si concurenta gigantilor din industrie.

Ce urmeaza? Planul media, pentru promovarea sortimentelor de bere. Pentru anul acesta este programata o investitie de 35.000 de euro, avand in vedere ca se intra bine in a doua jumatate cand incepe sa produca noua fabrica, iar pentru anul viitor in jur de 60 - 70.000 de euro.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Start Up »


Setari Cookie-uri