Avem de multe ori tendința să credem că dintre români, doar cei care fac parte din categoria blue collar pleacă din România, pentru un trai mai bun peste hotare. Nu mereu se aplică, însă, acest principiu și asta pentru că numeroase cadre didactice din țara noastră au ales calea străinătății. Este și situația lui Teodor Nițu, profesor de fizică la Seisen International School, în Tokyo, Japonia.
Teodor Nițu a plecat cu un lucru clar în minte: să le ofere propriilor săi copii șansa la o viață mai bună, unde sistemul de învățământ e recunoscut pentru excelența sa, fiind unul din cele mai performante din lume. Japonia este țara cu cele mai mici rate ale abandonului școlar din lume, unde 98% din tineri au absolvit o insituție de învățământ superior.
„Cu un ochi râd și cu altul plâng”, spunea Teodor Nițu într-un interviu acordat cu puțin timp înainte de plecarea sa din România, o alegere care s-a dovedit a fi deloc ușoară, prin prisma diferențelor culturale majore, a stilului diferit de predare și de înțelegere a mecanismelor de comunicare și relaționare.
„Râdeam pentru că primisem această oportunitate unică de a lucra în Japonia și simțeam că putea oferi o șansă mai bună copiilor mei. Plângeam, însă, fiindcă știam că nu aveam să mai lucrez cu copiii români, iar acest lucru încă mă apasă, uneori. Este un lucru greu pentru mine”, a declarat, într-un dialog cu wall-street.ro, profesorul Teodor Nițu.
Citeste si:
În Țara Soarelui Răsare nu se vorbește engleza
De un deceniu deja, Teodor Nițu locuiește și predă în Japonia. Are un Master în Fizică Quantică (Optică și Spectrometrie), Diplomă de Post Graduate în Educație – PGDE și de Profesor Calificat – QTS (Qualified Teacher Status). Spune că cel mai greu a fost să se acomodeze cu faptul că japonezii nu vorbesc limba engleză și nici alte limbi europene, un lucru care și-a spus cuvântul în procesul de instalare și de adaptare la noua sa viață. Cu toate acestea, în ciuda barierei lingvistice, profesorul spune că la nivel profesional, lucrurile au cunoscut o turnură pozitivă.
Citeste si:
Pe plan profesional nu a fost prea greu să ne adaptăm, totuși aș vrea să menționez două aspecte: nivelul la care se muncește este unul destul de ridicat, așteptările sunt mari să faci treabă foarte bună. Al doilea lucru este că a trebuit să mă obișnuiesc cu lucrul în echipă, cu această colaborare constantă cu ceilalți profesori, fapt care la început a fost mai dificil, dar m-am acomodat și am reușit să mă ridic la nivelul cerințelor.
Teodor Nițu, profesor de fizică la Seisen International School, în Tokyo, Japonia
Teodor Nițu (dreapta), alături de profesorul Taakaki Kajita, Câștigătorul Premiului Nobel în Fizică, 2015, la Târgul de Știință.
Cum a afectat pandemia învățământul nipon
În prezent, în Japonia, pandemia de COVID-19 nu a slăbit din intensitate, motiv pentru care la începutul lunii ianuarie, starea de urgență a fost pentru a doua oară instituită, pentru a opri răspândirea coronavirusului la nivelul întregii țări. Zece prefecturi, inclusiv Tokyo, se află sub stare de urgență, programată să se încheie pe 7 martie, a anunțat postul de televiziune nipon NHK News.
În ciuda contextului epidemiologic dificil, școlile și liceele au rămas deschise în acest an școlar, pentru ca procesele de învățare să nu fie atât de mult perturbate.
Citeste si:
„În prima etapă a pandemiei, Japonia a reacționat ca toate celelalte țări. Anul trecut, s-au închis toate școlile, iar cursurile s-au mutat în online, inclusiv școlile internaționale au procedat astfel. Anul acesta școlar nu s-au mai luat aceleași măsuri, cele mai multe școli s-au redeschis și au rămas astfel, chiar dacă, în prezent, suntem în plină stare de urgență din cauza creșterii infectarilor cu COVID-19”, a mai explicat cadrul didactic.
Teodor Nițu predă la o școală internațională unde conducerea a decis ca și campusul să funcționeze în acest an școlar. A lucrat alături de colectivul profesoral la mai multe măsuri sanitare prin care sa reducă la minimum impactul COVID-19 în activitatea zilnică de la catedră.
„Rolul profesorului s-a schimbat destul de mult, mai ales din cauza interacțiunii mult mai reduse cu elevii, el a trebuit să-și însușească mai mult calitatea de facilitator și de organizator decât până acum. În mediul online, predarea dispare și atunci trebuie să găsești modalitățile cele mai bune că să menții elevii motivați și ineresati de procesul de învățare”, povestește Teodor Nițu.
Citeste si:
Pilonii învățământului nipon. Tehnologia merge mână în mână cu predarea clasică
Sistemul educațional din Japonia și-a conturat un statut aparte pentru că îmbină foarte mult elemente opuse cum ar fi tehnologia cu predarea tradițională. Munca, încrederea, colaborarea și respectul sunt pilonii care stau la baza excelenței acestui sistem de învățământ mult râvnit.
Teodor Nițu, cu echipa de știință Firebird La concursul de Știință de la NASA Kennedy Space Center 2019
A fi profesor este o artă și o chemare, înseamnă mult mai mult decât a preda o materie, înseamnă să iubești copiii și să faci tot ceea ce se poate să îi faci fericiți. Asta este tot ce contează.
-Teodor Nițu-
Profesorii muncesc chiar și 12 ore pe zi și fac aproape toate lucrurile în echipă. Aceeași coeziune s-a format și între copii, profesori si părinți, ceea ce a făcut ca statutul de profesor să fie unul din cele mai respectate din țară, mult peste alte profesii care sunt considerate de top în Europa.
Citeste si:
„Educația copiilor este una spartană, dar făcută cu foarte multă blândețe și răbdare, deopotrivă. Cred că niponii vor rămâne în continuare în topul sistemelor educaționale globale, fiindcă la nivel de societate, japonezii au înțeles cât de importantă este educarea copiilor pentru viitorul țării lor”, a completat profesorul.
Teodor Nițu spune că cel mai important lucru pe care l-a învățat de când este profesor în Japonia a fost să fie mai deschis la colaborare și să lucreze cât mai mult în echipă cu alți colegi.
La finalul lunii ianuarie, Teodor Nițu a stat de vorba cu peste 1.200 de dascăli din România și Republica Moldova la cea mai recentă conferință SuperTeach, care a adus împreună profesori români din diaspora, experți în educație și antreprenori care au căutat soluții educaționale adoptate în alte țări, aplicabile și în România.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
