Casele modulare încep să câștige în notorietate și la noi, iar noile modele disponibile în piață încep să devină o alternativă tot mai viabilă la locuințele clasice, din cărămizi și betoane, venind cu avantaje în ceea ce privește viteza de construcție și costurile, plus un set mai mic de acte și autorizații necesare, dar merită investiția într-o astfel de locuință?

Când spunem case modulare, ne referim în special la case prefabricate, la componente care vin dintr-o fabrică și sunt asamblate pe terenul cumpărătorului, iar gama de imobile ce pot fi construite cu astfel de componente prefabricate este tot mai largă.

De la case de vacanță, până la case de locuit în toată regula și până la blocuri întregi. În urmă cu câteva luni vă arătam cum un bloc de 10 etaje a fost ridicat în doar o singură zi, iar la 29 de ore de la startul lucrărilor primea și primii locatari.

O altă variantă de casă modulară este cea reprezentată de casele din containere, care pot fi și ele asamblate în foarte multe feluri, pentru diverse tipuri de activități, de la case de vacanță, până la spații de a acomoda muncitorii de pe șantiere.

casă modulară(Sursa foto: Hearstapps.com)

L-am invitat în cadrul emisiunii constructIMO pe Dimitris Dulhan, un arhitect cunoscut în România, supranumit de colegii de la Antena Stars în urmă cu câțiva ani drept „arhitectul vedetelor”, să ne vorbească despre ce înseamnă casele modulare.

Colaborează acum cu dezvoltatorul imobiliar Quantum Real Estate, care a anunțat dezvoltarea primului cartier de case modulare din Europa de Est, în partea de est a Bucureștiului, unde va fi inaugurat și un showroom cu astfel de case.

„Casa modulară este un concept vechi. Vorbim de o dezvoltare puternică începând cu 1960 în piața nord-americană, dar începe să fie din ce în ce mai prezent și în Europa, mai ales în țările nordice. Acolo a fost mult mai bine primit având în vedere că au și un acces mult mai facil către lemn. Multe dintre casele modulare, atât în America dar și în Europa, sunt construcții ce au la bază lemnul ca materie primă”, ne-a explicat Dimitris.

Cum casele au început să devină mai populare și în Europa, a început să se diversifice și aria de clienți. Dacă până acum majoritatea celor interesați erau cei care căutau o variantă rapidă și ieftină pentru o casă de vacanță personală sau cei care administrau resorturi de vacanță, acum, datorită modelelor care pot fi găsite în prezent pe piață, casele modulare au început să devină o alternativă pentru o locuință pe termen lung, în condiții relativ similare cu cele oferite de o locuință din cărămidă și betoane.

„Acest tip de casă a devenit tot mai atractiv și în România. Atât pentru dezvoltatori, cât și pentru omul de rând, omul care-și dorește o casă, iar acum are și această opțiune”, ne-a mai spus arhitectul.

De ce ar fi mai atractivă o casă modulară pentru români?

Una dintre cele mai complicate etape de construcție a unei case este cea a obținerii autorizației de construire, care este un proces lung și care se soldează cu multe drumuri la autorități, furnizori de utilități și așa mai departe.

Potrivit lui Dimitris Dulhan, în România, orice construcție mai mare de 2 metri pătrați necesită autorizație de construcție. Acest lucru este clar, dar în cazul caselor modulare există varianta de a obține un aviz de amplasament.

În cazul acestui tip de case, de construcții ușoare, putem vorbi și despre planuri de amplasament sau autorizație de construire în procedură simplificată, unde documentarea este mult mai redusă față de un dosar clasic. Dar este puțin discutabil și depinde foarte mult de autoritățile locale”, ne-a explicat arhitectul.

Cu alte cuvinte, depinde de felul în care vor interpreta autoritățile locale, de ce fel de autorizație vor decide că ai nevoie. Încă nu avem un istoric bogat în ceea ce privește casele modulare, așa că legislația nu este foarte dezvoltată pe această direcție.

Un alt motiv ar fi viteza de construcție și modul de asamblare, proces care ar putea fi realizat chiar și de către cumpărător fără ajutorul unei echipe de profesioniști, acestea venind cu instrucțiuni de asamblare precum mobila de la IKEA.

Potrivit arhitectului, în principiu, când vorbim despre case modulare, vorbim despre case prefabricate. Adică acestea vin sub forma unor componente produse într-o fabrică, după modele standard sau după cum își dorește clientul să și-o personalizeze, după care sunt asamblate la fața locului, ceea ce duce la o reducere considerabilă a timpului de construcție.

Cel mai mare avantaj pe care îl oferă aceste case este timpul. Aceste case au un termen de fabricare între 30 și 60 de zile în funcție de dimensiuni sau opțiunile pe care fiecare client le alege. După ce comanzi, casa vine la tine și ai posibilitatea să o montezi chiar tu. Sunt atât de simple și bine documentate încât este imposibil să greșești.

O echipă nespecializată de patru persoane, cu manualul în mână, montează o asemenea casă, fără finisajele de interior, în două săptămâni. O echipă specializată o montează în cinci zile. Ce înseamnă asta? Azi îmi comand o casă, iar în 45 de zile mă pot muta acasă. Casele convenționale nu oferă această posibilitate”, ne-a mai explicat Dimitris Dulhan.

Dacă ai noroc, unele componente ar putea fi deja pregătite în avans, în inventarul fabricilor, fără să aștepte comanda unui client anume, prin urmare, timpul de la momentul plasării comenzii și până la momentul mutării în casă poate să scadă și mai mult.

Costul unei case modulare este cu 30-40% mai mic

În condițiile în care materialele de construcție s-au scumpit și, prin urmare, au crescut și costurile de construcție, Dimitris Dulhan crede că aceste case vor prinde în România și prin prisma atractivități costurilor.

Dacă este să fac o comparație procentuală, ne aflăm undeva la 60-70% din costul final al unei case convenționale. Asta înseamnă că, pe lângă economia de timp, economisesc și foarte mulți bani. Evident, depinde și de sistemul constructiv, de ce vrem să avem în interior, depinde foarte mult de cât vom investi în aceste opțiuni. Dacă vrei nu știu ce tip de ceramică, automat bugetul trebuie să crească.

Dar comparând două case, una modulară și una convențională, cu aceleași finisaje, aceleași extraopțiuni, suntem la acest procent de economisire de 30-40%”, ne-a mai explicat Dimitris.

Nu în ultimul rând, arhitectul mai scoate în evidență și posibilitatea de a fi mutată de proprietar acolo unde vrea. Poate fi urcată pe platformă și dusă unde și-o dorește proprietarul. O casă modulară poate fi demontată și remontată de până la 5 ori fără să pericliteze structura de rezistență și calitatea construcției.

Cât despre durata de viață a acestor case, Dimitris Dulhan ne spune că acestea pot rezista până la 50 de ani fără probleme.

„Ca un exemplu, dacă pe piața construcțiilor convenționale constructorul îți oferă o garanție de 2-3 ani, noi putem da o garanție de la 5 până la 10 ani, dacă a fost asamblată de o echipă autorizată. Putem oferi inclusiv servicii de mentenanță, dacă un client dorește așa ceva”, ne-a mai spus Dimitris Dulhan.

Un alt element important pentru români este rezistența la cutremure, iar Dimitris Dulhan ne spune că aceste case au o rezistență superioară, datorită faptului că vin din componente care sunt asamblate, prin urmare nu există elemente ale construcției care se pot prăbuși individual, cum ar fi un zid din cărămidă sau blocuri de ciment.

Nu poți să-ți cumperi o astfel de casă printr-un credit ipotecar

Cel mai mare dezavantaj al acestor case este acela că sunt pentru cei care au bani sau care se încadrează la un credit de consum consistent, pentru că nu pot fi încadrate la capitolul credite imobiliare. Așadar, ori ai banii să-i achiți, ori trebuie să găsești alte modalități pentru a-ți finanța o astfel de achiziție.

Dacă doriți să aflați mai multe despre casele modulare, despre ce dotări pot include și multe altele, puteți urmări interviul integral cu Dimitris Dulhan din cadru emisiunii constructIMO în clipul de mai jos.

Sursa foto: Quantum Real Estate Group

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »


Setari Cookie-uri