Tribunalul Bucuresti a decis, pe 9 septembrie, ca fostul presedinte al Bancorex Razvan Temesan sa primeasca de la Banca Comerciala Romana (BCR) peste 4,5 milioane de euro, ceea ce reprezinta drepturile salariale din momentul in care acesta a fost concediat, decizia instantei nefiind insa definitiva.

"BCR respinge decizia instantei de judecata si regreta faptul ca trebuie sa trateze probleme mostenite dintr-un trecut indepartat, cand entitatea Bancorex, absorbita ulterior de BCR, se afla in proprietatea statului. Cu toate acestea, fiind fortata sa se ocupe de aceasta problema neplacuta, banca isi va apara viguros dreptul de a nu furniza nici o compensatie domnului Temesan, avand in vedere ca decizia este foarte problematica din multiple considerente. In afara de argumentele juridice, dimensiunea morala a situatiei, in special aspectele privind remunerarea managementului unei companii de stat falimentare, se afla dincolo de orice consideratie rezonabila", precizeaza BCR, intr-un comunicat transmis, luni, agentiei Mediafax.

Banca considera ca este cu atat mai scandalos faptul ca dreptul muncii este folosit in litigii juridice privind probleme legate de functii de conducere, care sunt atribuite prin mandat si nu au nimic de-a face cu protectia muncii.

"Avand in vedere cele de mai sus, ne vom abtine de la vreun alt comentariu, pana cand problema va fi clarificata in instanta de judecata", se mai arata in punctul de vedere transmis luni.

Sursa citata precizeaza ca pozitia echivalenta celei pe care Temesan a detinut-o in Bancorex reprezinta o functie ce poate fi ocupata doar in baza unui mandat, avand un caracter profund intuitu personae, acordat de Consiliul de Supraveghere si avizat de BNR, doar persoanei care se bucura atat de o reputatie nestirbita, cat si de increderea consiliului si a actionarilor in ce priveste gestionarea efectiva a bancii.

BCR aminteste ca, in 1997, Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) Bancorex, in care actionar majoritar era statul roman, a decis demiterea lui Razvan Temesan. Ulterior, in contextul pierderilor inregistrate de Bancorex, tot statul roman a decis, in anul 1999, realizarea fuziunii prin absorbirea de catre BCR, aceasta fiind reglementata strict printr-o succesiune de acte normative.

Citeste si:

In acest context, s-a prevazut expres ca statul roman sa suporte in integralitate atat pierderile evidentiate la acea data, cat si orice pierdere care ar fi aparut ulterior, izvorand din activitatea derulata de Bancorex pana la data fuziunii, potrivit BCR.

In 2003, Temesan a solicitat daune materiale (salarii) si morale, printr-o actiune declansata impotriva BCR. Conform unei decizii judecatoresti din 2011, BCR a efectuat plata tuturor sumelor, fiind despagubita integral de statul roman ca urmare a executarii garantiei emise pentru acest litigiu.

Prin decizia din 9 septembrie, Tribunalul Bucuresti obliga BCR sa-i plateasca lui Razvan Temesan drepturile salariale aferente perioadei cuprinse intre 27 februarie 2009 si 9 septembrie 2014, in cuantum de 70.000 de euro lunar. Suma trebuie achitata in echivalentul in lei la cursul oficial al BNR din ziua platii efective, sume care trebuie sa fie actualizate cu rata indicelui de inflatie la data platii efective.

"Obliga parata sa plateasca reclamantului contravaloarea dobanzii legale aferenta sumei cu titlu de drepturi salariale datorate pentru perioada 27 februarie 2009 - 9 septembrie 2014, incepand cu data de 27 februarie 2012 pana la data platii efective. Constata calitatea de salariat a reclamantului in perioada 07 aprilie 2007 - 9 septembrie 2014, in raport cu parata, pe functia echivalenta in organigrama BCR cu cea de director general exercitata de reclamant in cadrul BANCOREX, cu salariul lunar echivalent in lei, de 70.000 de euro pentru perioada cuprinsa intre 27 februarie 2009 si 9 septembrie 2014", se arata in decizia luata marti de Tribunalul Bucuresti.

Mai mult, prtimn aceeasi hotarare, instanta obliga BCR sa-i plateasca lui Temesan daune morale in cuantum de 100.000 de euro.

Decizia Tribunalului Capitalei nu este definitiva si poate fi contestata la Curtea de Apel Bucuresti.