Pandemia a acutizat multe dintre lipsurile pe care România le experimenta și cu care continuă să se lupte. Chiar dacă a apărut modalitatea prin care putem scăpa de corvoada coronavirusului, românii refuză cu stoicism să creadă în știință și apelează la ”leacuri băbești” și uneori, la proteste. În plus, sunt mulți care fac apel la respectarea drepturilor omului, fără să știe măcar care sunt acestea sau unde se găsesc. Iată care ar putea fi legătura dintre vaccinare, educație și nivelul de trai din România.
În prezent, România are o rată de vaccinare de 33%, numărându-se printre statele care nu va atinge pragul de 40% până la sfârșitul anului 2021, potrivit datelor colectate de Our World in Data. Pe aceeași lungime de undă cu România se mai află state precum: Ucraina, Belarus sau Bosnia și Herțegovina. Pentru Bulgaria, vecinii cu care țara noastră se află în permanentă comparație, nu există date strânse care să arate acest indicator.
Sursa Foto: Our World in Data
*Calculele sunt efectuate la un termen de 14 zile. Este de menționat că prezența la vaccinare în România s-a modificat în ultimele zile, ținând cont de răspândirea masivă a variantei Delta.
”Nu analfabeții sau semianalfabeții stau nevaccinați, ci educații care se uită numai la televizor, pe diferite posturi, fără alte surse de inspirație. Campania de vaccinare trebuia să aibă o altă strategie pentru că analfabetismul nu a apărut în modernitate, exista în cote mult mai mari în trecut, în anii în care, prin vaccinare, s-au eradicat boli ca variola sau tifosul. Acum, spre exemplu, campania se concentrează pe cei cu doza a treia, deși aceștia vin oricum. Trebuia insistat, în continuare, pe cei nevaccinați”, a declarat dr. Laurențiu Belușică, managerul Spitalul Orășenesc Găești, spital suport-COVID.
Citeste si:
Chirurgul susține că autoritățile trebuiau să apeleze la medicii de familie încă de la început, deoarece aceștia erau mult mai apropiați de zonele defavorizate și cele cu un grad de abandon școlar ridicat. Totodată, dr. Belușică adaugă că medicii ar fi trebuit plătiți per vaccin administrat, nu la oră, astfel ar fi crescut implicarea.
”Era bine dacă erau implicate universitățile de medicină care să facă studii clinice pentru a stabili ponderea celor vulnerabili. În aceleași sens, studiile sociologice ar fi ajutat la identificarea celor refractari, care refuză să asculte argumente medicale, științifice, astfel comunicarea ar fi fost adaptată grupurilor”, a mai spus medicul.
Tot Our World in Data arată că cele mai multe doze de vaccin au fost administrate în luna mai, urmând o scădere accentuată a ratei de prezentare în centrele de imunizare.
Citeste si:
Sursa Foto: Our World in Data
De ce România nu ar putea atinge rata de vaccinare de 40% până la sfârșitul anului
Campania de vaccinare în România a început cu accelerația apăsată, cu cozi în centrele de vaccinare și reclamații privind lipsa dozelor de ser în unitățile de imunizare. Însă vara a adus cu ea o întreagă relaxare, odată cu eliminarea restricțiilor fiind eliberate și centrele de vaccinare.
Deși au fost voci în rândul medicilor care au insistat ca autoritățile române să ofere beneficii pentru creșterea ritmului la vaccinare, oficialii români au mizat pe faptul că locuitorii țării vor pune mare preț pe sănătatea lor.
”În mod cert, există o legătură între educație și vaccinare. Să ne uităm și la celelalte campanii de vaccinare, HPV, hepatită sau chiar gripă. Nu e nimic diferit la pandemie, iar atitudinea rămâne ostilă. Campaniile de vaccinare nu vor funcționa atâta vreme cât unii dintre noi dau crezare unor surse neștiințifice și neoficiale”, a declarat dr. Adrian Marinescu, director medical la Institutul Național de Boli Infecțioase ”Matei Balș”, pentru wall-street.ro.
Citeste si:
Însă unul dintre marile lipsuri ale României îl constituie prevenția și felul în care aceasta este prezentată încă din școală. În plus, chiar și dacă ar fi impusă prevenția în România, aceasta fie costă prea mult, fie drumul spre gratuitate este mult prea anevoios, iar românii renunță la idee.
Cât de săraci sunt românii
În România, salariul minim brut este 2.300 de lei și cel net de 1.386 de lei. Salariul minim pe economie în 2021 a fost majorat de Guvern la începutul acestui an. Salariul minim brut pe economie a crescut în 2021 cu 70 de lei, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei. Practic, în mână se primește, începând cu acest an 1.386 lei, în loc de 1.346 de lei.
Pentru un calcul rapid al propriului salariu net, puteți accesa Calculatorul de salariu net , realizat de wall-street.ro.
Câştigul salarial mediu brut lunar, înregistrat la nivelul economiei naționale ȋn anul 2020, a fost de 5.213 lei, cu 7,4% mai mare față de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost de 3.217 lei, ȋn creștere cu 7,7% (+231 lei), comparativ cu anul precedent. Lunar, angajatorii au cheltuit, în medie, 5.409 lei/salariat, cu 6,2% mai mare comparativ cu anul precedent, potrivit datelor INS.
Citeste si:
În aceeași ordine de idei, platforma Quality of life a Biroului de statistică al UE (Eurostat) pune la dispoziție câte un indicator pentru mai multe segmente ale condițiilor de trai (Sănătate, Educație, Stare economică etc.), în funcție de care se poate face o ierarhie între populațiie statelor membre ale UE.
În ceea privește capitolul Sănătate, Quality of life plasează România pe locul penultim din lista celor 27 de state ale Uniunii Europene, după criteriul speranței de viață. Astfel, România se află doar deasupra Bulgariei la acest indicator al nivelului de trai, cu o medie a speranței de viață de 74,2 ani, cu 7 ani mai puțin decât media europeană, care se situează la 81,3 ani (bulgarii au o speranță de doar 73,6 ani).
Sursa: Quality of Life
Cât de educați sunt românii
Unul dintre motivele invocate pentru prezența scăzută la vaccinare este educația sau, mai bine spus, lipsa ei. Inclusiv premierul Florin Cîțu a dat vina pe analfabetismul funcțional, deși există date care ne pun semne de întrebare.
Citeste si:
Într-adevăr, în zona Educației, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană după criteriul absolvenți de studii superioare al platformei, cu doar 18,7% dintre locuitori care au finalizat un program de învățământ superior, cu 12,1% sub media UE, a cărei valoare este de 32,8%. Bulgarii și maghiarii, vecinii noștri din Uniune, se clasează mult mai avantajos, cu 29,2%, respectiv 27,2% absolvenți de învățământ superior.
Sursa: Quality of Life
Totodată, potrivit informațiilor culese de Eurostat, România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate ale părăsirii timpurii a școlii și pregătirii educaționale (15,6%), alături de Malta, Spania, Italia și Bulgaria, aceasta din urmă raportând chiar o creștere a indicatorului în cauză.
Obiectivul Uniunii Europene este ca această rată să ajungă sub 9% până în 2030, anumite state atingând deja ținta, precum Belgia, Grecia sau Franța.
Citeste si:
Sursa Foto: Eurostat
Ținând cont de aceste date, apare următoarea contradicție: dacă și Spania sau Italia se confruntă cu aceleași probleme din punct de vedere al abandonului școlar, de ce au sisteme medicale mai bune decât cel românesc și nu se plâng de rata scăzută a vaccinării? Mai mult decât atât, Italia este unul dintre statele care este luat în calcul pentru transferarea pacienților cu COVID, având în vedere procentul semnificativ al celor vaccinați (67,5%).
În plus, potrivit Statista.com, platformă de înglobare a datelor, din 2010 până în 2020, România a rămas fără 618 unități de învățământ, ajungând de la 7.588 la 6.970, anul trecut. Chiar și numărul bibliotecilor este unul scăzut (comparativ cu lăcașurile de cult, în jur de 18.000), fiind circa 9.000 în 2019, dintre care 6.500 sunt organizate la nivel de școli. Numărul cititorilor nu a crescut nici el, situându-se tot la pragul de 3,1 milioane, începând cu 2018.
Un alt indicator care trebuie valorificat sunt testele PISA (Programme for International Student Assessment) este un studiu comparativ internaţional iniţiat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (denumită în continuare OCDE) cu scopul de a măsura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor de 15 ani, aflaţi la finalul învăţământului obligatoriu, în trei domenii principale: lectură, matematică şi ştiinţe.
La nivel internațional, programul este planificat până în anul 2024, iar România participă încă din anul 2000.
La prima participare, cea din anul 2000, România a ocupat locul 34 din 42 în ierarhia ţărilor participante, la PISA 2006 a ocupat locul 47 din 57 de ţări participante, la PISA 2009 a ocupat locul 49 din 65 de ţări participante, la PISA 2012, a ocupat locul 45 din 65 de ţări participante, în uşor progres faţă de ciclurile anterioare, iar în 2015, locul 48 din 72 de țări participante.
Din punct de vedere al scorurilor obținute, elevii din România și-au îmbunătățit performanţele la matematică și la lectură față de cele obținute în 2006, dar nu și față de cele din 2012.
Cât despre 2018, la lectură România a obținut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de testarea PISA 2015; la matematică a raportat cea mai mare scădere față de testarea anterioară din istoria acestor teste, iar la științe, diferența față de cele de la PISA 2015 este de 9 puncte.
Sursa: oecd.org
Nu în ultimul rând, este de menționat impactul școlii online, care a fragmentat mediul educațional, ducând la diferențe și mai mari între mediul urban și cel rural. Tot un raport al Comisiei Europene contrazice datele înregistrate de Ministerul Educației, numărul copiilor care nu au avut acces la școală în regim online apropiindu-se de 900.000 și nu de 250.000, așa cum a fost raportat. În plus, au fost utilizate calculatoarele din laboratoarele de informatică pentru ca elevii să poată forma grupuri și să se poată conecta la ore.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
