BNR a dat peste cap prognozele analiștilor: De teama exceselor din anul electoral 2024, dobânzile nu scad

Banca Națională a României menține dobânda cheie la nivelul de 7% pe an, în ciuda așteptărilor analiștilor care estimau o scădere începând din luna mai. Inflația ridicată, alimentată de modificările fiscale aduse de Guvern și de creșterea salarială din România, dar și presiunea pe finanțele publice în anul electoral 2024 sunt principalele motive pentru care Isărescu preferă să fie precaut și să nu scadă încă dobânzile.

Românii cu credite în lei așteaptă o scădere a dobânzilor de mai bine de trei ani, de când BNR nu a mai operat reduceri de politică monetară.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie a anului trecut, când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an. Când vorbim despre scăderi ale acestei rate, Banca Națională nu a mai operat reduceri de mai bine de trei ani, din ianuarie 2021, atunci când dobânda cheie a coborât la 1,25% pe an, de la 1,5% în decembrie 2020.

Evoluția dobânzii cheie. Sursă: Baza de date BNR

Nivelul dobânzii cheie se traduce direct în buzunarele românilor cu credite, deoarece, influențează indicii în funcție de care se calculează dobânzile: ROBOR și IRCC. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, are o valoare de 6,05%, conform datelor BNR. Totodată, IRCC (Indicele de referință pentru creditele consumatorilor) a scăzut la 5,90% pe an, de la 5,97% pe an.

Citeste si:

Inflația, „o boală” care nu trece fără „antibiotice” fiscale și monetare. Motivele principale: politicile fiscale, creșterile de salarii, dar și războaiele

Rata anuală a inflației a scăzut în martie 2024 la 6,6%, de la 7,23% în februarie, în principal ca urmare a încetinirii creșterii prețurilor alimentelor. Cu toate că BNR avea prognoze mai optimiste privind scăderea inflației, economiștii de la Banca Națională se așteaptă ca rata anuală a inflației să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior.

Atunci când vorbim despre panaceul pe care îl folosește BNR pentru stoparea proceselor inflaționiste, economiștii au la îndemână dobânda de politică monetară. Pe lângă aceasta, un „tratament” vine și din partea măsurilor luate de Ministerul de Finanțe, prin politicile fiscale. Se pare că medicamentul administrat de Finanțe nu avut totuși efectul dorit de BNR: principalele motive pentru care nu s-a terminat încă lupta cu creșterea prețurilor vin din politicile fiscale adoptate de Guvern, dar și dinamica salariilor din sectorul public. Pe piața muncii, datele arată că dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal și-a prelungit ascensiunea în ianuarie-februarie 2024 - adică, salariile au continuat să crească la începutul acestui an.

Citeste si:

„Incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele trei luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate o constituie, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie”, se arată într-un raport emis de Banca Națională.

De evoluția inflației este răspunzătoare și situația geopolitică actuală. Războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania, impactează în mod direct și economia românească. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice, se mai arată în raportul Băncii Naționale.

Citeste si:

Economiștii din România se așteptau ca BNR să facă o mișcare

Economiștii aveau păreri împărțite despre decizia BNR în ceea ce privește politica monetară. CFA România, organizaţia profesioniştilor în investiţii, a realizat un sondaj privind evoluția ratei inflației în anii următori precum și cu privire la evoluția ratei de dobândă de politică monetară. Astfel, 29% dintre participanții la sondaj estimau prima reducere de rată de dobânda de politică monetară în luna mai 2024, iar 36% anticipează prima reducere de dobândă în iulie 2024.

Economiștii băncilor din România, sunt, de asemenea, de părere că deficitul bugetar este unul dintre principalii factori pentru care BNR nu a putut să opereze reduceri de dobândă. Florian Libocor, economistul șef al BRD, spune că, pe lângă politicile fiscale, răspunzătoare pentru decizia BNR sunt și creșterile salariale sau războaiele.

Citeste si:

„Principalele riscuri și incertitudini privind perspectivele inflației provin din: presiunea pe finanțele publice și viitoarele canale de consolidare fiscală, condițiile de pe piața muncii, în special dinamica puternică a salariilor, mediul geopolitic instabil, cu potențiale efecte de propagare în ceea ce privește prețurile materiilor prime”, a declarat Florian Libocor.

Analiștii BCR subliniază că riscul amânării deciziei privind momentul primei reduceri a dobânzii cheie este unul real, deoarece BNR ar putea deveni dependentă de date, pe măsură ce presiunile salariale se amplifică, iar execuția fiscală indică o depășire semnificativă a țintei de deficit bugetar.

„Această decizie este o surpriză atât pentru noi, cât și pentru piață, care anticipase o reducere de 0,25 puncte procentuale a dobânzii cheie. Înainte de anunțul de astăzi, acordam circa 30% șanse unui scenariu în care BNR menținea dobânda cheie, având în vedere retorica utilizată în minuta ședinței precedente. Toutuși, având în vedere cele mai recente date privind inflația, precum și așteptările analiștilor cu privire la evoluția acesteia, scenariul de reducere a dobânzii cheie părea mult mai realist. Ne așteptăm acum ca prima reducere a dobânzii cheie, de 0,25 puncte procentuale, să aibă loc la ședința BNR din iulie, și anticipăm un nivel de 6% până la sfârșitul anului, față de 7% în prezent”, a declarat Vlad Ioniță, analist în cadrul BCR.