Imprumuturile semnificative menite a redresa sectorul privat in perioada de criza financiara globala au impovarat cu datorii numeroase guverne din intreaga lume. Finantarea unor facilitati fiscale considerate necesare pentru a relansa economiile aflate in recesiune a insemnat ca numeroase guverne ar putea sa nu mai aiba fondurile necesare pentru a aborda problemele din sectorul public. Multe guverne se confrunta cu cereri presante pentru servicii publice dar cu resurse publice drastic reduse. De unde vor veni banii?

Continuand lunga serie de proiecte de cercetare a principalelor tendintele din sectorul public, KPMG a efectuat un sondaj la care au participat 124 membri executivi din sectorul public din Australia, Canada, Germania, Olanda, Marea Britanie si Statele Unite, pentru a realiza o analiza detaliata a modalitatilor diferite prin care guvernele contracareaza efectele declinului economic.

Studiul KPMG, care a rezultat in urma acestui sondaj, compara diferitele nivele atinse de o problema globala comuna si anume serioasele greutati financiare cu care se confrunta guvernele si sectorul public, examinand in acelasi timp diferitele reactii nationale la serioasele probleme carora guvernele trebuie sa le faca fata.

Studiul cauta sa examineze optiunile dificile pe care unele guverne le au la dispozitie. Numeroase sectoare publice din intreaga lume se asteapta la bugete reduse in conditiile in care guvernele trebuie sa diminueze cheltuielile, in ciuda faptului ca trebuie sa faca fata unei populatii imbatranite, cu cereri tot mai mari de servicii medicale si sociale dar cu resurse mai mici. Si toate acestea, in conditiile in care baza fiscala este in scadere si nevoia de a adopta decizii asupra serviciilor pe care sectorul public poate si urmeaza a le efectua devine tot mai presanta.

“Economia mondiala s-a bucurat de o lunga perioada de prosperitate si numeroase organizatii din sectorul public s-au obisnuit cu o crestere constanta a finantarilor. In ultimul deceniu s-au facut apeluri repetate pentru o mai buna eficienta in prestarea serviciilor publice, dar acestea au putut fi usor ignorate deoarece nu exista o presiune financiara reala. Prognozele care anuntau vremuri grele au putut fi neglijate, deoarece in practica lucrurile au mers bine – dar nu si de data asta”, spune Bill Bowman, coordonatorul Departamentului de Audit si Deputy Senior Partner la KPMG Romania.

Potrivit managerului KPMG, daca guvernele nu actioneaza acum, este foarte probabil sa nu isi mai permita serviciile publice pe care le fumizeaza in prezent. Cu toate acestea, organismele guvernamentale au un mare avantaj fata de sectorul privat, si anume beneficiul avertizarilor din timp, deoarece recesiunea din sectorul public va ramane in urma cu un an sau doi fata de recesiunea din economie. Motivul este acela ca guvernele s-au angajat sa realizeze cresteri pe termen scurt ale fondurilor publice, pentru a-si ajuta economiile nationale sa iasa din declin.

„In ultimele luni s-a produs o schimbare dramatica. Numeroase guverne din intreaga lume vor trebui urgent sa faca economii. De data aceasta nu este o alarma falsa. Lupul din poveste chiar a venit”, spune Bill Bowman.

Unul dintre riscurile majore este acela ca managerii din sectorul public sa astepte sosirea crizei inainte a lua masuri, potrivit KPMG, dar atunci s-ar putea sa fie deja prea tarziu, si singura solutie viabila ar fi aceea de a face reduceri radicale, dureroase, in serviciile publice.

Bill Bowman enunta ca exista insa o alternativa – de a planifica acum modificari radicale in modul in care serviciile publice sunt furnizate pentru a stabiliza situatia si pentru a incerca sa se asigure finantarea in continuare a celor mai importante servicii publice.

„Niciun guvern nu isi poate permite o atitudine de automultumire. Aceasta nu este o problema care se pune doar pentru Marea Britanie si Statele Unite, unde s-au cheltuit sume uriase pentru a salva bancile si alte companii in dificultate. Aceasta este o problema globala, deoarece cererea pentru servicii publice este in crestere (din motive demografice si de alta natura), in timp ce banii disponibili pentru a le finanta scad”, opineaza reprezentantul KPMG.

Studiul KPMG, Effects of the downturn on the public sector, analizeaza situatia care va avea loc in sectorul public in conditiile in care recesiunea continua iar guvernele care au facut imprumuturi pentru a crea un pachet fiscal de redresare nu mai pot imprumuta alti bani.
A crea fonduri prin cresterea fiscalitatii ar fi o masura total nepopulara in orice tara si in orice moment, si cu atat mai mult in actualul climat economic de mari dificultati economice pentru majoritatea populatiei din intreaga lume.

Studiul realizat de KPMG concluzioneaza ca, la nivel global, una dintre cele mai bune strategii pentru numeroase guverne este aceea de a reduce costurile si de a le reduce acum.

“Noi recomandam o abordare in trei etape pentru a incerca sa solutionam problema intr-o maniera rationala si eficienta: in primul rand, o analiza a costurilor pentru a elimina risipa si a pregati etapele 2 si 3. In al doilea rand, o reevaluare serioasa a prioritatilor in alocarea cheltuielilor pentru a elimina sau a reduce drastic programele pe care nu ni le mai permitem in actualul climat economic. Si in al treilea si ultimul rand, o serie de initiative menite a regandi modul in care serviciile publice sunt furnizate, invatand din lectiile sectorului privat unde internetul, centrele de apel si centrele de distributie au revolutionat modul in care numeroase companii isi conduc afacerile”, afirma Daniela Nemoianu, Coordonatoare a Serviciilor de Consultanta in KPMG Romania.

Surprinzator poate, data fiind iminenta si gravitatea probabila a problemelor legate de sectorul public, studiul KPMG, Effects of the downturn on the public sector, arata ca 63% dintre respondenti nu isi vor schimba probabil strategia in urmatorul an ca urmare a declinului economic actual global, desi impactul real al crizei nu va atinge probabil sectorul public inainte de anul 2011 sau 2012.

Majoritatea respondentilor, aproximativ 60 %, au mentionat ca efectueaza schimbari pe termen lung pentru a-si plasa organizatia intr-o pozitie buna in deceniul urmator, dar putini respondenti efectueaza aceste schimbari cu urgenta care se impune, si putini dintre ei se gandesc sa aplice masurile chirurgicale radicale pe care profesionistii firmei KPMG le considera a fi necesare. De exemplu, studiul a aratat ca doar 20% dintre organizatiile din sectorul public isi propun o schimbare a modelului lor de afaceri.

Imbunatatirea semnificativa a utilizarii fondurilor comunitare, atat in sectorul public cat si in cel privat, este esentiala pentru economia Romaniei, in special in contextul declinului economic global.

Unul din obstacolele in calea unei mai eficiente utilizari a fondurilor comunitare a fost numarul redus de proiecte eligibile, procesul birocratic greoi si lipsa de transparenta. Este evident ca utilizarea acestor fonduri europene constituie o modalitate excelenta de a ajuta economiile emergente din regiunea noastra sa atenueze efectele actualei crize financiare globale, daca tinem cont ca aceste fonduri europene reprezinta aproximativ 2-5% din PIB-ul anual al acestor state, iar in contextul crizei este chiar si mai important sa foloseasca la maximum finantarea disponibila pentru perioada 2007-2013.

Cu toate acestea, atragerea fondurilor in lipsa unei planificari atente a administrarii si implementarii ulterioare a acestora, poate genera riscuri majore, in special in conditiile crizei financiare actuale, care vor afecta atat sectorul public cat si pe cel privat. Lipsa unui sprijin din partea structurilor de plata si a unor reglementari clare de raportare financiara ar putea conduce la o incapacitate de plata si in consecinta, la dificultati suplimentare pentru economia Romaniei.